Alimentele se vor scumpi și anul viitor, la nivel global, după un 2026 în care industria alimentară s-a confruntat cu presiuni venite simultan din zona energiei, a materiilor prime, a transporturilor și a producției agricole. Conflictele geopolitice, perturbarea fluxurilor comerciale și fenomenele climatice extreme pot menține costurile ridicate și în 2027, într-un moment în care consumatorii au devenit deja mai atenți la preț, iar producătorii și retailerii au tot mai puțin spațiu pentru a absorbi noi scumpiri.
Prețurile globale ale alimentelor sunt estimate să crească cu 11,6% în 2026 și cu încă 4,8% în 2027. Evoluția vine într-un context în care presiunile asupra industriei nu mai provin dintr-o singură sursă. Energia mai scumpă se suprapune peste costuri mai ridicate ale materiilor prime, secetă și temperaturi extreme, în timp ce tensiunile geopolitice afectează producția și transportul mărfurilor.
Pentru consumator, toate aceste presiuni au în cele din urmă același rezultat: o parte dintre costurile suplimentare ajung în prețul produsului de pe raft. Cât de mare va fi însă această creștere depinde de cât din presiune pot absorbi companiile și cât pot transfera mai departe fără să piardă volume.
Energia și războaiele pun presiune pe prețurile alimentelor
Conflictul din Golf și perturbarea fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz au readus energia în centrul ecuației de cost a industriei alimentare. Prețurile mai mari la energie și îngrășăminte se propagă de-a lungul întregului lanț, de la agricultură și procesare până la refrigerare, depozitare și transport.
Energia nu reprezintă, așadar, un cost izolat. Ea intră în aproape fiecare etapă prin care trece un aliment înainte de a ajunge la consumator. Fermierul suportă costuri mai mari pentru combustibili, utilaje și îngrășăminte, procesatorul plătește mai mult pentru energie și ambalaje, iar distribuitorii și retailerii resimt la rândul lor creșterea costurilor logistice și operaționale.
Presiunea se poate deplasa astfel de la o verigă la alta, însă nu este transferată automat și integral. În fiecare etapă, companiile încearcă să păstreze un echilibru între costuri, preț și volume.
Pentru producători și procesatori, marjele deja reduse în multe segmente lasă un spațiu limitat pentru absorbția unor noi creșteri de cost. În Europa, situația este complicată și de costurile ridicate cu forța de muncă și de cerințele de reglementare, care se adaugă facturii energetice și cheltuielilor cu materiile prime.
Seceta și temperaturile extreme pot aduce noi scumpiri
Presiunile asupra prețurilor nu vin însă doar din geopolitică. Producția agricolă este extrem de sensibilă la evoluțiile meteorologice, iar seceta, valurile de căldură și temperaturile extreme pot reduce randamentele culturilor și cantitatea de materie primă disponibilă pentru industria alimentară.
În Statele Unite, la începutul lunii iunie, mai mult de jumătate din teritoriu se confrunta cu seceta, fiind afectate peste 100 de milioane de hectare de teren agricol. În Europa de Vest, perioadele prelungite de caniculă și secetă ar putea majora inflația alimentară cu peste un punct procentual anul viitor, aceasta putând ajunge la aproximativ 3%.
Un eventual fenomen El Niño puternic ar putea adăuga o nouă sursă de presiune. Reducerea recoltelor în anumite regiuni poate limita disponibilitatea unor produse agricole și poate perturba comerțul mondial. Atunci când oferta scade într-un moment în care cererea se menține, prețurile tind să reacționeze în sus.
Combinația dintre aceste riscuri este una dintre explicațiile pentru care presiunile asupra prețurilor alimentelor nu sunt așteptate să dispară în 2027.
România: alimentele sunt deja mai scumpe
În România, presiunile externe se întâlnesc cu un consumator care a trecut deja prin mai multe etape de scumpire și care este mult mai atent la modul în care își cheltuie banii.
Rata anuală a inflației a coborât la 8,16% în iulie 2026, de la 10,42% în iunie, însă prețurile alimentelor erau încă cu 5,03% mai mari decât în iulie 2025.
Pentru consumatori, scăderea inflației nu înseamnă că alimentele s-au ieftinit. Înseamnă doar că ritmul de creștere a prețurilor a încetinit. Nivelul prețurilor rămâne însă mai ridicat, iar eventualele noi scumpiri se adaugă unei baze deja majorate.
Comportamentul de cumpărare reflectă această presiune. Datele YouGov Shopper Panel pentru primul semestru din 2026 indică o migrare a cumpărătorilor români dinspre extremele pieței către zona de mijloc. Brandurile mainstream au câștigat 1,2 puncte procentuale cotă și au generat 60% din creșterea valorică a pieței, în timp ce mărcile private premium au crescut valoric cu 24,4%.
…..
Foto: gettyimages.com
