Operă în trei acte pe un libret de Francesco Maria Piave, după piesa Le roi s’amuse de Victor Hugo
Una dintre cele mai populare opere verdiene, Rigoletto prezintă drama bufonului Triboulet, care se petrece pe fondul imoralității și desfrâului regelui François I și ca răsfrângere a propriei atitudini ironice la adresa victimelor stăpânului său.
Pentru obținerea permisiunii de a-și reprezenta opera, Verdi va modifica în primul rând titlul inițial, La maledizione (,,Blestemul”) – acum Rigoletto – , va muta acțiunea de la curtea franceză într-un mic ducat italian – Mantua, transferând totodată identitatea personajului negativ – seducătorul rege – , unui duce. Parcursul dramatic îl prezintă pe contele de Monterone, a cărui fiică este umilită, căzând pradă farmecelor ducelui de Mantua, devenind subiect de mare amuzament la curte, motiv pentru care acesta rostește un blestem la adresa lui Rigoletto. Deși, aparent, bufonul era în siguranță, bucurându-se de bunăvoința și sprijinul stăpânului său, permițându-și o atitudine zeflemitoare față de cei înșelați, acesta va ajunge în curând să plănuiască uciderea ducelui, pentru a răzbuna necinstirea propriei fiice. Faptul că Gilda este conștientă de caracterul discutabil al celui pe care îl iubește, nu o împiedică însă să îi rămâne devotată, sacrificându-se, în final, pentru a-i salva viața. Povestea este curmată brusc în momentul în care Rigoletto descoperă cu stupoare că trupul inert pentru care îl plătise pe asasinul Sparafucile nu este al rivalului său, ci al preaiubitei sale Gilda. Blestemul s-a adeverit!
