“Considerată ca fiind una dintre cele mai importante lucrări vocal-simfonice ale lui Giuseppe Verdi, Requiem-ul a fost compus pentru a onora memoria celui care a fost poetul, dramaturgul și romancierul Alessandro Manzoni (1785-1873), ,,suflet al literaturii naționale” și care, asemenea compozitorului italian, a militat prin intermediul artei sale pentru unificarea Italiei.
Ideea lui Verdi de a compune un Requiem s-a legat inițial de moartea unui alt reprezentant de seamă al culturii italiene: compozitorul Gioachino Rossini (1792-1868) – cel mai apreciat și faimos creator de opere al Italiei mijlocului de secol XIX. Aflând despre trecerea în neființă a acestuia, Giuseppe Verdi a propus crearea unui Requiem, la realizarea căruia să contribuie câțiva dintre principalii compozitori italieni. Cu toate că inițiativa a fost bine primită și părțile componente ale lucrării au fost finalizate, interpretarea Misei pentru Rossini la data programată – 13 noiembrie 1869 – nu a mai avut loc din motive financiare și organizatorice. Libera me – segmentul compus cu acest prilej de către Verdi – își va găsi însă locul, mai târziu, în Messa da requiem per l’anniversario della morte di Manzoni 22 maggio 1874, ca ultima din șirul celor șapte părți constitutive: Requiem, Dies irae, Offertorio, Sanctus, Agnus Dei, Lux aeterna, respectiv Libera me.
Requiem-ul a fost interpretat pentru întâia oară, conform dorinței categorice a compozitorului, la Domul San Marco, după un an de la moartea lui Manzoni, pe 22 mai 1874, sub conducerea sa muzicală. Cu toate că aplauzele au fost interzise în interiorul basilicii din Veneția, încântarea publicului prezent la eveniment s-a simțit pretutindeni. Au urmat concerte la Teatro alla Scala, Opéra Comique de la Paris și Royal Albert Hall din Londra, unde mesajul despre moarte, judecată, salvare, înviere și forța emoțională a lucrării au manifestat un puternic impact în rândul auditoriului.
Vă așteptăm la un spectacol înălțător, care ne va lumina spiritual!”