Toate cele trei vaccinuri anti-COVID autorizate în Uniunea Europeană vor fi administrate şi în România. Fiecare dintre ele are avantaje şi dezavantaje în privinţa eficienţei şi a reacţiilor adverse. Teoretic, nu avem opţiunea de a alege un vaccin sau altul, dar putem amâna imunizarea până identificăm în platforma de programare serul dorit. Iată o comparaţie între vaccinurile anti-COVID disponibile la noi.
Cele trei vaccinuri aprobate până în prezent de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) în spaţiul UE sunt produse de Pfizer/BioNTech, Moderna şi AstraZeneca/Universitatea Oxford. De la eficienţă, efecte adverse şi până la modul de administrare, sunt multe diferenţe între ele. Le-am analizat împreună cu dr. Sandra Alexiu şi dr. Gindrovel Dumitra, doi dintre membrii Grupului de vaccinologie al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF).
Administrarea vaccinului Moderna a început în România pe 4 februarie 2021. Programările pentru imunizarea cu serul de la AstraZeneca/Oxford se pot face din 10 februarie 2021. Imunizările propriu-zise cu acest vaccin încep din 15 februarie.
Putem alege un vaccin anume?
Serbia a anunţat pe 3 februarie 2021 că cetăţenii săi sunt liberi să aleagă vaccinul cu care se vor imuniza. Aceştia pot opta între serul Pfizer, Sinopharm din China şi Sputnik din Rusia. Deocamdată, în nicio altă ţară nu există această opţiune şi România nu face excepţie.
Românii care se programează la imunizare prin Platforma naţională pentru vaccinarea anti-COVID-19 nu pot vedea numele producătorului de vaccin, dar îl pot identifica după data rapelului. A doua doză de vaccin Pfizer se administrează la 21 de zile, în vreme ce rapelul pentru serul Moderna se efectuează la 28 de zile. Cu un calcul simplu, tipul de vaccin poate fi identificat înainte de a face programarea. Totuşi, singura soluţie de a primi alt ser este amânarea vaccinării până la găsirea celui dorit.
Vaccinul de la AstraZeneca/Oxford, livrat recent în România, nu complică acest calcul. Comitetul Naţional pentru Vaccinare a anunţat că a doua doză va fi administrată românilor la 8 săptămâni de la prima. El va fi recomandat pentru grupa de vârstă 18-55 de ani. Astfel, nu vă poate fi oferit ca opţiune pe platforma de vaccinare dacă aveţi peste 55 de ani – selecţia se va face în baza CNP-ului. Deocamdată, nici tinerii între 16 şi 18 ani nu se pot programa pentru un alt vaccin decât cel de la Pfizer. Acesta este singurul indicat pentru categoria 16-18 ani.
În viitor, centre dedicate pentru un anumit vaccin
Dacă nu aţi reuşit să identificaţi tipul de vaccin la momentul programării, centrul de vaccinare la care vă prezentaţi are obligaţia de a vă informa ce ser urmează să vi se administreze. În cazul în care nu este vaccinul dorit, puteţi anula imunizarea. Apoi va trebui să vă reprogramaţi când va fi disponibil un nou lot din vaccinul respectiv.
Deocamdată, în centrele de vaccinare existente ajung toate tipurile de vaccin. „Există chiar instrucţiuni, cu desene şi săgeţi, despre cum se păstrează la frigider: raftul de sus pentru vaccinurile Moderna şi cel de jos pentru Pfizer“, spune dr. Sandra Alexiu.
O soluţie ar putea să existe pe viitor pentru cei care au preferinţe pentru un vaccin sau altul. „Se ia în calcul stabilirea unor centre de vaccinare pentru un anumit vaccin. Vor fi centre care vor vaccina cu Pfizer, centre care vor vaccina cu Moderna ş.a.m.d. Când o persoană se programează la imunizare, va putea alege un centru care vaccinează cu un ser sau altul”, ne-a spus dr. Gindrovel Dumitra.
Pentru vaccinul de la AstraZeneca/Oxford, Comitetul Naţional pentru Vaccinare a deschis 180 de cabinete noi de vaccinare, distribuite în toate oraşele mari din ţară. Înscrierea pentru imunizarea cu acest vaccin începe miercuri, 10 februarie. Mai multe informaţii, în comunicatul de presă.
Comparaţie între vaccinurile anti-COVID. Eficacitate versus eficienţă
S-au vehiculat, în ultimele luni, multe procente în legătură cu eficacitatea sau eficienţa vaccinurilor care au primit autorizare. Între cei doi termeni există o diferenţă şi trebuie să o explicăm înainte de a prezenta procentele.
Eficacitatea (engl. efficacy) se evaluează în studiile clinice. „Pentru vaccinurile anti-COVID-19, la fel ca pentru orice alt vaccin sau tratament, eficacitatea s-a măsurat în studiile dublu-orb randomizate derulate de producători. Acestea sunt studii prospective, adică le începi acum şi compari un lot martor în care ai administrat ser fiziologic şi un lot de studiu în care administrezi vaccinul propriu-zis. Nimeni, cu excepţia investigatorului principal, nu ştie ce a primit. Apoi, vezi dacă au apărut îmbolnăviri în cele două loturi. Pe îmbolnăvirile simptomatice, eficacitatea vaccinului de la Oxford, de exemplu, este de 60%. Vorbim despre grupuri selecţionate, cu persoane pe care le-au selectat să intre în acest studiu. Există criterii de includere şi criterii de excludere”, explică dr. Gindrovel Dumitra.
Eficienţa (engl. effectiveness) se evaluează în populaţia reală, unde se compară datele provenite de la populaţia vaccinată versus populaţia nevaccinată. „Pentru că eficienţa se măsoară retrospectiv, dispare un element important: selecţia indivizilor din studiu. Eficienţa unui vaccin în viaţa reală este mai importantă decât eficacitatea arătată în studii”, spune dr. Dumitra. Prin eficienţă se evaluează în condiţii naturale, şi nu de laborator, beneficiile unui tratament ori vaccin, dar şi reacţiile lui adverse.
Ce ştim până acum despre eficienţa vaccinurilor
Pentru că vaccinul de la Pfizer a fost primul autorizat în lume şi administrat unui număr mai mare de oameni, despre eficienţa lui avem date mai multe deocamdată. Cele mai multe informaţii ne vin din Israel, ţară care, până la data publicării acestui articol (10 februarie 2021), a vaccinat peste o treime din populaţie în numai o lună şi jumătate – mai exact, 38,8% dintre israelieni au primit prima doză de ser Pfizer, iar 23,5% au primit şi rapelul (sursa: Bloomberg COVID vaccine tracker). Cei mai mulţi dintre ei au primit serul de la Pfizer şi doar un mic procent pe cel de la Moderna.
