Economia României nu va beneficia de şansa unei redresări sustenabile, precum şi de energie la preţuri competitive în următoarele decenii, fără o creştere semnificativă a ritmului de absorbţie a fondurilor europene, de minimum trei ori faţă de ritmul actual, şi fără luarea în considerare a finanţării pentru integrarea tehnologiilor verzi, inclusiv pe bază de hidrogen, avertizează Horvath & Partners.
Reprezentanţii companiei de consultanţă în management consideră că actorii privaţi trebuie implicaţi în elaborarea strategiilor de utilizare a fondurilor europene, inclusiv de valorificare a potenţialului energiilor verzi. Obiectivul ar trebui să fie mărirea capacităţii de absorbţie pentru ca România să poată utiliza, în proporţie de 100%, fondurile europene care i-au fost alocate prin bugetul multianual, de 80 miliarde de euro, din care 33,4 miliarde sunt destinate Planului Naţional de Redresare şi Recuperare.
Potrivit unui comunicat al companiei, rolul central al energiei verzi a fost subliniat din nou în 2020, prin acordul Green Deal, axat pe dezvoltarea unei economii competitive şi sustenabile, în noul context economic afectat de pandemie. Principalele ţinte ale acestuia, până în 2030, vizează creşterea eficienţei energetice cu 32,5%, majorarea ponderii resurselor regenerabile de energie cu 32% şi scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55%.
Compania menţionează că, în ultimii ani, România a înregistrat unul dintre cele mai mari preţuri ale energiei electrice din Uniunea Europeană pe piaţa en-gros, având în 2018 cel mai ridicat al patrulea preţ, după Cipru, Grecia şi Spania, conform statisticilor Eurostat. Aceeaşi tendinţă s-a păstrat şi în 2019, majorarea fiind de aproximativ 20%, după o creştere de 16% în 2018, în condiţiile unei cereri constante. Reprezentaţii Horvath & Partners consideră că, dacă lipsa de competitivitate a preţurilor energiei electrice se păstrează pe termen lung, aceasta riscă să afecteze competitivitatea tuturor industriilor.
…..