10 întrebări și răspunsuri despre vaccinul anti-COVID ARN mesager: siguranță, reacții adverse, eficacitate

December 26, 2020
219 Views

Pot face vaccinul anti-COVID dacă am o boală autoimună? Cât de eficient e vaccinul? Ce reacții adverse pot apărea? Vaccinul este obligatoriu?

Vaccinul anti-COVID ARN mesager Pfizer&BioNTech, aprobat și așteptat să ajungă și în România până la finalul acestui an, a stârnit numeroase controverse, dat fiind faptul că se bazează pe o tehnologie prea puțin cunoscută publicului larg, respectiv ARN mesager.

Astfel de întrebări fac înconjurul lumii:

-Cât de sigur este să fac vaccinul?
-Pot să mă vaccinez dacă am boli autoimune?
-Ce reacții adverse pot să apară în urma vaccinării?
-Cât timp voi fi protejat de infecție dacă mă vaccinez?
-Mai e nevoie să mă vaccinez dacă am avut deja infecția?
-Vaccinul este obligatoriu?
-Care sunt eventualele efecte pe termen lung ale vaccinului?

În consecință, am întocmit o listă cu cele mai frecvente întrebări despre vaccinul anti-COVID ARNm și oferim răspunsuri la acestea.

1. Cât de sigur e vaccinul anti-COVID ARN mesager?
Vaccinul anti-COVID ARN mesager de la Pfizer a fost testat în studii clinice care au inclus zeci de mii de participanți și care nu au ridicat probleme de siguranță, în ciuda procesului accelerat de dezvoltare, favorizat de investițiile financiare masive, dar și de colaborarea celor mai străluciți cercetători din toată lumea.
Mai mult decât atât, toți voluntarii au fost urmăriți timp de 2 luni de la rapel (adică a doua doză de vaccin) pentru a se observa apariția unor eventuale reacții adverse neobișnuite – care nu au apărut. Toate testele de siguranță au fost trecute cu brio, așa că nu sunt motive de îngrijorare.

2. Reacțiile alergice severe în urma vaccinării – cât de frecvente sunt?
Food and Drug Administration (FDA) a formulat recomandări pentru administrarea vaccinului împotriva COVID-19. Experții consideră că vaccinul poate fi administrat în siguranță chiar și pacienților cu istoric de alergii, dar ar trebui evitat în cazul celor care au avut în antecedente reacții alergice severe la substanțe ce intră în compoziția vaccinului.

Agenţia de Reglementare a Medicamentelor şi Produselor Medicale din Marea Britanie (MHRA) a recomandat însă ca persoanele cu antecedente alergice (fie ele alimentare sau medicamentoase) să evite vaccinarea.
Așadar, reacțiile anafilactice survin în contextul unui teren personal preexistent și sunt reacții adverse care, deși sunt cunoscute în cazul tuturor vaccinurilor, sunt rare și nu reprezintă un efect advers cu care să se confrunte majoritatea persoanelor care se vaccinează. Doar două persoane din zecile de mii cărora li s-a administrat vaccinul Pfizer-BioNTech în Marea Britanie au avut o astfel de reacție alergică, dar s-au recuperat rapid, deoarece li s-a administrat imediat epinefrină.

Orice medicament poate avea efecte adverse, însă cele mai multe dintre acestea nu sunt grave. Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică atrage, de asemenea, atenția că orice vaccin vine cu riscul unor posibile reacții alergice. Frecvenţa apariţiei lor este specificată în prospectul fiecărui produs şi derivă din datele obţinute în urma studiilor clinice.

Pentru vaccinul Pfizer&BioNTech împotriva COVID-19, studiile de fază 3 care au inclus 44.000 de participanţi au arătat că riscul de a dezvolta reacţii alergice este de 0,63% în lotul persoanelor vaccinate versus 0,50% în lotul celor care au primit placebo.

3. Vaccinul anti-COVID ARN mesager poate avea și alte reacții adverse?
Da. Conform prospectului, după vaccinare, în special după a doua doză de vaccin, pot apărea reacții adverse temporare, de intensitate ușoară sau moderată, precum: durere la locul injecției, oboseală, febră ușor crescută, frisoane, dureri de cap, dureri articulare sau/și musculare.
În cazul persoanelor vârstnice, aceste posibile reacții adverse sunt mai rar întâlnite. În schimb, la categoria 18-55 de ani, ele sunt frecvent întâlnite, probabil datorită faptului că sistemul imunitar al acestor persoane este mai activ.

4. Cât de eficient este vaccinul anti-COVID?
În studiile clinice, vaccinul Pfizer a demonstrat o eficiență de 95% în prevenirea infectării cu SARS-CoV-2, adică mai mult decât dublu față de vaccinul gripal, care are o eficiență de aproximativ 40%.

Însă, pentru a atinge această rată de eficiență, vaccinul anti-COVID trebuie făcut ca la carte, în două doze, la distanță de 21 de zile.

Ține cont că vaccinul nu conține virus SARS-CoV-2, deci nu poți deveni purtător de virus în urma vaccinării. Există însă șansa ca una din 20 de persoane să nu dezvolte anticorpi – aceasta se poate îmbolnăvi deși a fost vaccinată, dar numai dacă ia virusul de la cei din jur, nevaccinați.

Dacă toți cei din jur sunt vaccinați, cei care nu dezvoltă anticorpi sunt protejați, pentru că nimeni din jurul lor nu mai are boala. Vaccinarea te protejează atât pe tine, cât și pe cei din jur.

5. Vaccinul anti-COVID pe bază de ARN mesager poate altera ADN-ul uman?
Nu, acest lucru nu este adevărat, nici faptul că vaccinul ARN mesager poate transforma oamenii în himere monitorizate prin tehnologia 5G de către Fundația Bill & Melinda Gates în scopul colectării de criptomonede, potrivit platformei oficiale naționale de vaccinare împotriva COVID-19.

ARN-ul și ADN-ul sunt macromolecule indispensabile tuturor formelor de viață cunoscute până în prezent, alături de proteine, lipide și carbohidrați.

ADN-ul uman este localizat în nucleul celular. ARN-ul mesager se găsește în citoplasma celulară – în afara nucleului – și are rol mult mai precis, cum este transmiterea de informații cu privire la sinteza de proteine în celulă.

Întrucât ARN-ul mesager nu pătrunde în nucleul celular, nu poate influența ADN-ul celular propriu.
Vaccinurile care utilizează tehnologia ARN mesager folosesc o secvență de ARN mesager, care, odată introdusă în celule, transmite mesajul de sintetizare a proteinei Spike, proteină de suprafață a virusului SARS-CoV-2. Cantitatea de ARN mesager corespunzătoare unei doze de vaccin este standardizată, ceea ce va asigura producția unui nivel predefinit de proteină Spike.

Identificarea în organismul uman a acestei proteine ca fiind străină declanșează un răspuns imun care este responsabil de construirea imunității împotriva COVID-19.

Practic, ARN-ul mesager reprezintă „manualul” după care celulele umane învață să producă proteina Spike, astfel încât organismul să își construiască mecanismele necesare pentru a se putea apăra împotriva COVID-19, dacă va intra în contact cu virusul SARS-CoV2.

Tehnologia a fost adoptată de către companiile farmaceutice Pfizer, Moderna și CureVac pentru dezvoltarea vaccinurilor împotriva COVID-19.

…..

Mai multe informații despre strategia de vaccinare în România, dar și despre vaccinurile anti-COVID găsești pe platforma vaccinare-covid.gov.ro

Leave A Comment

%d bloggers like this: