Transhumanta intra in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO. Cum va influenta decizia oieritul in Romania

November 1, 2020
344 Views

Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, este elementul cultural romanesc ce va ajunge in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO.

Deocamdata, acesta a fost inscris in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial.

Transhumanta carpatica este un fenomen economic, cultural, social, demografic si ecologic, ce a determinat exploatarea de noi spatii de pasunat, schimbul de elemente culturale intre indivizi si comunitati, aparitia de drumuri comerciale, infiintarea de noi asezari, crearea de toponime si antroponime, contribuind astfel la mentinerea unitatii poporului roman.

“In ciuda declinului pe care pastoritul transhumant l-a suferit in ultimele decenii, aceasta ocupatie cu caracter istoric a poporului roman continua sa reprezinte mijlocul principal de existenta al unui numar important de pastori din zonele montane, ce conserva trasaturile unei economii pastorale alcatuita pe parcursul secolelor. Astazi, transhumanta reprezinta un ansamblu complex de practici si cunostinte ce privesc animalele, pasunatul la altitudine, mestesugurile si produsele stanei, comunitatea pastorala si ritualurile ei, conferind identitate satului pastoral montan cu specific transhumant si gospodariei taranesti pastorale”, mai spun reprezentantii ministerului Agriculturii.
In viitor, insotirea turmelor in transhumanta poate constitui o experienta turistica inedita, drumurile transhumantei digitalizate intr-o harta virtuala a transhumantei pot deveni trasee turistice, iar stana poate deveni un obiectiv montan cautat, unde calatorul poate sa traiasca o experienta de viata in armonie cu natura, cu animalele, cu hrana si originile sale.

Unde are loc transhumanta carpatica

Pastoritul local si pendulator se practica pe tot teritoriul tarii, in special in arealul carpatic. Transhumanta simpla si reminiscentele acesteia se realizeaza in prezent in urmatoarele zone:

* Muscel (sunt trei stapani de munte care merg cu oile in Campia Gavanu-Burdea si Campia Targovistei, in localitatile Rucar, Dragoslavele, Jugur, Matau, Boteni);
* Bran – Moieciu (ciobanii merg cu oile in Tara Oltului si in Depresiunea Brasov;
* localitatile Fundata, Sirnea, Magura, Pestera, Moieciu, Bran);
* Marginimea Sibiului (iernatul se face in Depresiunea Sibiului, Podisul Secaselor, Depresiunea Saliste si Podisul Hartibaciului, in localitatile Jina, Poiana Sibiului, Rod, Tilisca, Rasinari, Sadu, Rau Sadului etc.);
* Covasna (localitatile Voinesti, Bretcu, Zabala, Intorsura Buzaului, Papauti);
* Sacele-Brasov;
* Vaideeni, Baia de Fier, Polovragi, Novaci;
* Perisani (localitatile Malaia, Boisoara, Caineni, Racovita, Titesti;
* Marginimea Sebesului (localitatile Sugag, Sasciori, Pianu);
* Vrancea (localitatile Soveja, Naruja, Nistoresti, Tulnici, Paltin, Nereju, Barsesti, Coza, Paulesti, Negrilesti);
* Nucsoara (localitatile Bradetu, Corbi, Galesu, Domnesti, Arefu, Oesti);
* Depresiunea Petrosani – tinutul momarlanilor (localitatile Petrila, Jiet, Campa, Rascoala, Tirici, Popi, Taia, Maleia, Slatinoara, Livezeni, Dalja Mare, Banita, Campu lui Neag);
* Depresiunea 2 Hateg (localitatile Barda, Clopotiva, Pui, Rau de Mori);
* Sangeorz Bai (Muntii Rodnei).

Unde avea loc in trecut

Pentru folosirea eficienta a pasunilor si fanetelor aflate la mare distanta de sat, uneori la sute de kilometri pana in Campia Jijiei – in nord-est, iar in sud-est pana la Baltile si Delta Dunarii, pana pe tarmul Marii Adriatice si Gurile Bosforului, prin stepele Rusiei, s.a.
Astfel, pastorii au trasat “drumuri ale oilor” si “drumuri ale sarii” (vezi Harta drumurilor de transhumanta din Romania, autor Tiberiu Morariu, 1942), care, ulterior, au devenit importante artere de circulatie.

Traiectoriile oierilor transhumanti vorbitori de limba romana s-au intins in nord-vest pana la vechile asezari valahe din Carpatii nordici de pe teritoriile de astazi ale Poloniei, Slovaciei si Cehiei, acolo unde prezenta oierilor valahi este dovedita prin terminologia pastoreasca din graiuri si onomastica, prin elemente etnografice sau prin specificul produselor agroalimentare, se mai arata in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial.

“In ciuda declinului pe care pastoritul transhumant l-a suferit incepand cu cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea, acesta ocupatie cu caracter istoric a poporului roman continua sa reprezinte mijlocul principal de subzistenta al unui numar important de practicanti din zonele traditionale de manifestare, ce conserva trasaturile exponentiale ale economiei pastorale stabilite acum cateva secole. Prin urmare, astazi, transhumanta reprezinta un ansamblu complex de manifestari economice si socio-culturale configurate in jurul pastoritului de amplitudine, conferind identitate satului pastoral montan cu specific transhumant si gospodariei taranesti pastorale”, se mai arata in document.

Oieritul transhumant, o traditie de sute de ani

Oieritul transhumant a fost si este practicat de oieri, dupa unii cercetatori, inca din secolul al XIV-lea, iar dupa altii din secolul al XV-lea, si care a atins apogeul in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea.

Pastoritul transhumant se desfasoara exclusiv in afara vatrei satului – toamna, iarna, primavara. Acest lucru este determinat de lipsa terenurilor, fanul recoltat fiind insuficient pentru iernatul oilor. Ciobanii insotesc turmele aproape tot anul (“casa t-e magar, casa… casa ie dan balarii si usa di-ncotro vii… aia ie casa noastra” spune Dumitru Parnuta din satul Rucar).

Transhumanta are doua subtipuri:

* Simpla – varatul oilor se face (uneori impreuna cu vacile din sat) la stanele din mosia localitatilor din apropiere (pe munte), iar tomnatul, iernatul, primavaratul oilor (vacile raman in sat) are loc in zonele joase depresionare sau de campie la o distanta de maxim 100 kilometri de sat.
* Ampla – varatul oilor se face (uneori impreuna cu vacile din sat) la stanele din mosia localitatilor din apropiere (pe munte), iar tomnatul, iernatul, primavaratul oilor (vacile raman in sat) se desfasoara in Campia Romana, Podisul Dobrogei, Baltile si Delta Dunarii, Campia Transilvaniei, Campia de Vest etc.

Cum a influentat transhumanta carpatica mediul

…..

Leave A Comment

%d bloggers like this: