Pandemia a forțat firmele și angajații din România să caute soluții pentru a supraviețui unei crize sanitare care atrage după sine cea mai mare recesiune din 1923 încoace, după cum estimează analiștii economici. În martie și aprilie, mare parte din economie a fost „înghețată” după ce românii au fost forțați să stea în izolare. Prima formă de muncă la care au apelat companiile, acolo unde a fost posibil, a fost munca de acasă. Ceea ce înainte reprezenta până în 2% din totalul locurilor de muncă din România a devenit pentru multe companii „noua normalitate”.
Avantajele muncii „din dormitor”
Angajații s-au bucurat că nu mai trebuie să facă drumul până la birou, că fac economie de timp și bani (aproximativ 1.000 de lei lunar pentru un angajat din București, conform unui calcul Digi24), firmele s-au bucurat că pot conținua proiectele și pot asigura finanțarea necesară plăților curente și a salariilor, iar statul își primea în continuare taxele și impozitele de la companiile respective.
Părea că toată lumea are de câștigat. Ba chiar venea un semnal uriaș de la giganții IT, Google și Twitter care au anunțat că își vor lăsa definitiv angajații să muncească de acasă, în cazul Twitter.
Efectele adverse
Numai că după 3-4 luni de muncă de acasă, unele companii au observat că încep să apară efecte negative. Angajații nu mai sunt la fel de productivi, devin apatici și depresivi, ședințele sunt mult mai greu de organizat, iar unele dintre ele au decis să revină la clasica muncă… la birou.
Bogdan Badea, CEO-ul uneia dintre cele mai mari platforme de recrutare online din România a explicat pentru Digi24 în cel fel au reușit companiile să schimbe modul de lucru.
”Principalul rol al unui birou este socializarea și formarea unei echipe. Nu prea poți să formezi echipe…de acasă. În plus, este mult mai greu să faci integrarea noilor angajați de la distanță. De asemenea, este destul de greu online să generezi idei așa cum o făceai într-o sală unde erau mai mulți oameni și unde discutai până ajungeai la anumite idei. În contextul pandemiei, socializarea la birou este o altă nevoie de socializare pe care o avem! Pe termen lung putem vorbi chiar de o desocializare între angajați. Se observă acest lucru și va influența și modul în care angajații vor oferi productivitate. Ea ține și de modul în care te simți la respectivul loc de muncă. Este zona care va fi cea mai afectată de această distanțare socială la birou”, spune Bogdan Badea.
Spațiul fizic de la birou este vital pentru companii, în principal pentru cele mici sau care abia se formează.
Clădirile de birouri ar putea deveni “clădiri fantomă”
…..
