Efectele benefice ale celor mai răspândite fructe şi legume asupra stării de sănătate.

August 17, 2020
61 Views

Legumele, cerealele, pomii fructiferi sunt plante cultivate în toată lumea pentru hrana oamenilor şi a animalelor.
Produsele recoltate sunt consumate în stare proaspătă sau procesate. Cele proaspete conţin anumiţi constituenţi activi care acţionează în organism pentru prevenirea sau vindecarea anumitor dezechilibre.

Vă prezentăm o colecţie unică de informaţii în care veţi găsi efectele benefice ale celor mai răspândite fructe şi legume asupra stării de sănătate.

AFINELE
Sunt antidiabetice, antidiareice, previn infecţiile. Conţin un ingredient activ numit mirtilină, numit şi insulină vegetală. Afinele conţin şi un procent mare de tanin, ceea ce le dă proprităţi astringente şi antispectice.
De aceea, sunt potrivite pentru tratamentul infecţiilor şi enterocolitelor.

AGRIŞELE
Sunt folosite ca aperitive, ca tratament sau ca aliment care previne oboseala excesivă şi creşte rezistenţa la efort şi stres. Sunt diuretice şi laxative.

ALUNELE
Conţin o cantitate mare de lipide. Consumul alunelor energizează, satură, au o valoare energetica de patru ori mai mare decât carnea de porc. Sunt indicate în stări de oboseală, atunci când facem efort susţinut.
Sunt recomandate şi diabeticilor, datorit conţinutului redus de glucide.

ANASONUL
Se găseşte la magazinele de tip PLAFAR. Stimulează funcţiile pancreatice, este antiseptic, calmează durerile de burtă, stimulează secreţia de lapte la femeile care alăptează. Este calmant al colicilor la copiii mici.

ANDIVA
Conţine principii amare şi colagoge, este depurativă, diuretică şi laxativă. Elimină toxinele.

ARAHIDELE
Alunele de pământ sunt nutritive, energetice, astringente intestinal. Conţin multă vitamina F.

ARDEIUL IUTE
Ardeiul consumat crud, în cantităţi mici, este vitaminizant, uşor purgativ şi afrodiziac. Calmează crampele musculare şi durerile reumative.

CAISELE
Consumate în primăvară, caisele revitalizează organismul. Au efecte în special asupra îmbunătăţirii stării psihice, fiind recomandate pentru calmarea stărilor de nervozitate, pentru ameliorarea stării de senecenţă, lăuzie, convalescenţă. Sunt antianemice. Cura de caise, în anemiile consecutive unei hemoragii, are aceleaşi rezultate cu o cură de ficat de vită. Caisele sunt bogate în oligoelemente precum magneziu, sulf, calciu, brom, fier, cupru.

CARTOFUL
Cartoful este hrănitor, săţios, diuretic, un aliment uşor digerabil. Este bogat în vitaminele din complexul B, conţine mult potasiu. Cei mai sănătoşi cartofi sunt cei preparaţi la cuptor sau copţi pe jar. Persoanelor care suferă de obezitate li se recomandă consumul zilnic de cartofi şi brânză telemea, la masa de seară.

CASTANELE
Castanele au o compoziţie similară cu cea a grâului. Au o mare valoare calorică, sunt energetice şi remineralizante.
Nu sunt inndicate obezilor şi diabeticilor.

CASTRAVETELE
Este răcoritor, hidratant, indicat mai ales în cazul febrei. Castraveţii (sucul de castrevete) sunt folosiţi în tratamentul calculilor renali. Sucul se administrează în cure de 21 de zile, câte 500 ml pe zi.

CĂPŞUNA
Sunt diuretice, fortifiante. Consumate în cantităţi mari, pot produce urticarii sau indigestii.

CĂTINA
Este un aliment şi un medicament, în acelaşi timp. Fructele de cătină sunt tonifiante, puternic vitaminizante, astringente, vermifuge. Sunt consumate mai ales sub formă preparată (suc, amestecuri cu miere şi alte fructe), datorită gustului acru şi a cantităţii mari de tanin. Se recomandă în anemii, avitaminoze, stări de oboseală.

CEAPA
Este un stimulent general al sistemului nervos, hepatic şi renal. Ceapa este diuretică, antiseptică şi antiinfecţioasă, antibiotică şi vermifugă. Are efecte curative asupra pielii. Este expectorant şi se recomandă în afecţiuni ale sistemului respirator. Are efecte sedative şi calmante. O ceapă consumată în stare crudă pe zi stimulează imunitatea.
Supa de ceapă este recomandată în indigestii, balonări, colici abdominale. Ceapa crudă, înmuiată în apă, este un medicament împotriva gripei. Se folosesc două cepe tăiate felii, la o jumătate de litru de apă. Cura durează 15 zile şi se poate face preventiv, primăvara şi toamna, sau în cazul epidemiilor de gripă.

CHIMENUL ŞI CHIMIONUL
Stimulează secreţiile gastrice, reglează metabolismul intestinal. Este diuretic şi antiseptic, antiinflamator intestinal, fluidifică secreţiile bronhice. Se foloseşte în balonări, împreună cu fenicul, anason şi coriandru, sau pentru calmarea colicilor la copiii mici şi în tratamentul enterocolitelor. La fel ca anasonul, măreşte cantitatea de lapte la femeile care alăptează.

CIREŞELE
Codiţele de cireşe uscate alcătuiesc un ceai folosit în tratamentul afecţiunilor renale. La rândul lor, fructele sunt diuretice, antidiareice, antiinflamatoare şi remineralizante. Sunt sedative uşoare ale sistemului nervos.

CIUPERCILE DE CULTURĂ
Ciupercile sunt numite şi carnea vegetală, datorită conţinutului mare de proteină. Alături de produsele pe bază de soia, ciupercile pot alcătui baza unei alimentaţiei vegetariene. Au un conţinut mare de vitamina A, sunt antioxidante. S-a dovedit că o alimentaţie bogată în ciuperci scade riscul de apariţie cancerului la sân, în cazul femeilor, sau la prostată în cazul bărbaţilor.

COACĂZELE
Sunt foarte bogate în vitamina C, sunt puternic antioxidante, astringente datorită conţinutului de tanin.
Conţin, de asemenea, săruri de potasiu, magneziu şi calciu. Se folosesc în cure de dezintoxicare, timp de trei zile se consumă 500-1000 g pe zi.
Coacăzele cresc acuitatea vizuală, previn accidentele vasculare, previn infecţiile.

CORIANDRUL
Fructele de coriandru (arată ca nişte seminţe tari, puţin mai mari decât piperul, aromate) stimulează pofta de mâncare. Se consumă sub formă de infuzii.

DOVLEACUL
Pulpa dovleacului conţine multă vitamina A. Este emolient, laxativ şi diuretic. Dovleacul este recomandat în dispepsie, constipaţie, infecţii urinare, diabet, paraziţi intestinali.

FASOLEA
Fasolea uscată are un procent ridicat de protide în compoziţia sa, dar şi glucide, săruri de fosfor, potasiu şi calciu. Fasolea verde conţine vitaminele A, B şi C, săruri minerale precum fosfor, siliciu şi calciu.
Scade nivelul de zahăr din sânge, este diuretică, depurativă. Se recomandă în afecţiuni ale rinichilor, pentru prevenirea diabetului.

SEMINŢE DE FLOAREA SOARELUI
Seminţele crude de floarea soarelui conţin aproape jumătate grăsimi, în principal acizi graşi polinesaturaţi.
De aceea, sunt recomandate în hipercolesterolemie şi ateroscleroză. Se recomandă să fie consumate în stare crudă (netratate termic), ca adaos zilnic în salate.

GRÂUL
Grâul constituie baza alimentaţiei naturale şi sănătoase. Este indicat în aproape toate afecţiunile degenerative, în afecţiunile endocrine, digestive, renale şi hepatice. Pentru a ne folosi de proprietăţile sale cu maximă eficienţă, grâul trebuie consumat sub formă de terci obţinut din uruială (măciniş integral).
Şi mai sănătos este grâul încolţit. Pentru a îl obţine, se spală boabele şi se lasă 24 de oră scufundate în apă.
Le clătim a doua zi şi le punem într-un vas larg şi scund, pe un pat absorbant din vată de bumbac, pe care îl menţinem umed în permanenţă. Dacă au suficientă lumină, vara, boabele germinează în doar două zile.
Iarna, timpul de germinare creşte până la patru zile.
Atenţie, grâul încolţit trebuie consumat cât mai repede. Trebuie pregătit şi consumat zilnic, până la trei linguriţe pe zi. O cură de grâu încolţit durează zece zile, şi se repetă la două luni.
Persoanele cu probleme de dentiţie, care nu îl pot consuma crud, pot apela la următoarea reţetă: o sută de grame de grâu încolţit se trec prin maşina de tocat şi se amestecă cu o lingură-două de miere, o lingură de ulei de măsline şi câteva fructe de sezon, proaspete sau uscate.

GUTUIA
Pulpa fructelor este un astringent puternic, antidiareic. Seminţele au efect emolient, antihemoragic. Infuzia de seminţe se recomandă în tratamentul bronşitelor şi traheitelor.

HREANUL
Conţine multe săruri minerale, vitaminele A, B şi C, acizi şi uleiuri volatile. Hreanul este recomandat ca tonic în afecţiunile cardiace, în hipertensiunea arterială şi cardiopatii ischemice. Este vermifug şi purgativ.
Pentru a-i potoli iuţeala, se consumă sub formă de amestec de hrean ras, lămâie şi miere, câte o lingură pe zi, dimineaţa. Cura de hrean se face pe o perioadă de 30 de zile, după care urmează o pauză obligatorie de două luni. Se mai poate consuma sub formă de sirop, obţinut din felii de hrean lăsate la macerat în zahăr.
Gingiile se întăresc şi devin mai sănătoase dacă se mestecă zilnic o bucăţică mică de rădăcină crudă.

LĂMÂIA
Este un fruct bactericid, antiseptic, antireumatic. Este diuretică şi depurativă. Cura de lămâi remineralizează corpul, ajută la refacerea organismului aflat în convalescenţă, combate astenia şi anemia. Combate obezitatea. Un preparat utilizat pentru persoanele care doresc să slăbească este obţinut din o lâmâie tăiată felii, peste care se toarnă o ceaşcă de apă clocotită şi câteva flori de muşeţel. Se lasă o noapte acoperit cu o farfurioară şi se bea a doua zi dimineaţa, pe stomacul gol.

SALATA VERDE
Salata conţine multe substanţe emoliente şi este recomandată în alimentaţia persoanelor care suferă de afecţiuni respiratorii – bronşite, astm, tuse. Are efect sedativ, analgezic şi hipoglicemiant.

LEUŞTEANUL
La fel ca salata, este analgezic şi sedativ nervos. Are proprietăţi diuretice, hipotensive. Este expectorant şi se recomandă crud, în salate, în bronşite şi traheite. Este reglator al intestinului gros.

LINTEA
Este nutritivă, uşor digerabilă. Sporeşte cantitatea de lapte la femeile care alăptează. Conţine mult amidon, glucide, dar şi săruri de calciu, sodiu şi potasiu.

MAZĂREA
Nutritivă şi energetică, mazărea boabe înlesneşte evacuarea intestinală şi combate enterocolitele.

MĂCEŞELE
O adevărată bombă vitaminică, fructele de măceşe se consumă sub formă de preparate sau ceaiuri, datorită efectului iritant al perişorilor. Sunt antioxidante, normalizează circulaţia sângelui, au efect colagog, tonic. Împiedică formarea calculilor renali. Măresc secreţia biliară.
Măceşele crescute la munte au un conţinut mai mare de vitamine.

ŞTEVIA
Funzele consumate crude, sub formă de salată, au proprietăţi remineralizante, depurative, alcalinizante şi laxative. Conţin multă vitamina C.

MĂRARUL
Conţine uleiuri aromate, cu efect antispastic şi carminativ. Calmează durerile abdominale, este uşor sedativ.
Se recomandă în tratamentul afecţiunilor sistemului digestiv. Mărarul are efect antiinflamator, expectorant şi este recomandat în tratamentul tusei convulsive.

MĂRUL
Este tonic muscular şi nervos. Mărul hidratează, tonifică, este diuretic şi antiseptic intestinal. Merele se consumă în cantităţi mai mari în astenii nervoase, surmenaj, convalescenţă, sedentarism.

MORCOVUL
Este o legumă cu puternice proprietăţi antianemice. Sporeşte numărul de globule roşii, antidiareic şi laxative în acelaşi timp, remineralizează. Este un bun cicatrizant stomacal şi intestinal, fluidizant biliar. Conţine multă vitamina A şi sporeşte acuitatea vizuală.

MURELE
Fructele murului sunt antidiareice, astringente. Se folosesc atât în afecţiuni digestive, cât şi în afecţiunile cavităţii bucale. Murele însănătoşesc gingiile.

NĂUTUL
Este un bun aliment energetic, consumat din cele mai vechi timpuri. Este antiseptic urinar, stimulează diureza.

NUCILE
Uleiul conţinut de nuci este constitui în cea mai mare parte din acizi graşi, mai ales acid linoleic. Acesta este recomandat pentru prevenirea aterosclerozei. Frunzele de nuc au, la rândul lor, o serie de proprietăţi medicale şi sunt utilizate atât intern cât şi extern.
Astfel, decoctul de frunze de nuc este folosit pentru tratamentul afecţiunilor bucale (gingivite, stomatite).
Băile cu frunze nuc previn sau vindecă diferite afecţiuni ale pielii – eczeme, ulceraţii, prurit.

OREZUL
Orezul se foloseşte în alimentaţie sub formă de boabe fierte, integrale sau decorticate. Foarte sănătos şi hrănitor este orezul integral, fiert împreună cu legume rădăcinoase precum morcov, ţelină, păstârnac.
Orezul este indicat în tratamentul hipertensiunii arteriale, în afecţiuni ale sistemului digestiv. Favorizează eliminarea ureei.
În cazul erupţiilor şi urticariilor de natură alergică, mucilagiul de orez este singurul aliment permis în primele zile ale tratamentului. Acesta se obţine prin fierberea orezului până ce bobul înfloreşte, după care se strecoară zeama mucilaginoasă din pricina amidonului şi se bea îndulcită.

ORZUL
Orzul este emolient, tonic al sistemului nervos, antidiareic şi hipertensor. Se consumă sub formă de preparate din măciniş sau suc de orz verde, obţinut din plantele ajunse la talia de 20-30 cm. Sucul reglează tensiunea arterială, combate obezitatea, îmbunăţeşte memoria, tonifică şi fortifică organismul în perioadele de efort fizic sau psihic.
Un preparat obţinut din boabe este fiertura lui Combray: se iau orz, grâu, porumb, fasole uscată, linte, câte o lingură din fiecare. Se adaugă trei litri de apă şi se fierbe trei ore.

Leave A Comment

%d bloggers like this: