Academia Română : Diminuarea numarului de ore la fizica, chimie si biologie compromite “competitivitatea inalta”

Academia Română consideră că diminuarea numărului de ore de ÅŸtiinÅ£e, inclusă în cele patru variante ale planului cadru pentru învăţământul gimnazial redactate de specialiÅŸti din Ministerul EducaÅ£iei, compromite “competitivitatea înaltă”, într-un context global în care domeniile ÅŸtiinÅ£elor de vârf constituie motorul economiei mondiale.

“Academia Română a luat act de recenta publicare a celor patru variante ale planului cadru pentru învăţământul gimnazial din România redactate de grupurile de lucru ale Ministerului EducaÅ£iei ÅŸi Cercetării. Constatăm cu surprindere ÅŸi cu îngrijorare că toate cele patru variante prevăd înjumătăţirea numărului de ore (de la două la una pe săptămână) pentru limbile moderne, pentru istorie, fizică, chimie ÅŸi biologie, precum ÅŸi eliminarea completă a limbii latine ÅŸi a orelor de dirigenÅ£ie (“dezvoltare personală”). Orele de educaÅ£ie muzicală, educaÅ£ie plastică ÅŸi religie rămân ÅŸi ele cu un statut incert, mai degrabă tolerate în noile programe decât aÅŸezate la locul care li se cuvine”, se arată într-un punct de vedere al Academiei pe această temă.

ÃŽn document, semnat de Biroul Prezidiului acestui for, se reaminteÅŸte că, în februarie 2016, Academia Română ÅŸi 500 de membri ai comunităţii academice au făcut apel la Ministerul EducaÅ£iei să nu elimine limba latină ÅŸi să nu reducă numărul de ore de istorie ÅŸi limba română din planurile cadru ale învăţământului gimnazial ÅŸi au găsit atunci la Ministerul EducaÅ£iei “parteneri de dialog real, deschiÅŸi argumentelor”.

“Venim, aÅŸadar, ÅŸi acum să reamintim că reducerea numărului de ore de istorie ÅŸi geografie ÅŸi eliminarea limbii latine vor atenta grav la consolidarea în rândul elevilor a sentimentului identitar ÅŸi a stimei de sine ca români ÅŸi europeni. Fără conÅŸtiinÅ£a rădăcinilor, a istoriei ÅŸi a trunchiului lingvistic ÅŸi civilizaÅ£ional latin comun împărtăşite de români cu celelalte naÅ£iuni europene, poporul nostru va fi lipsit nu doar de reperele care îi asigură stabilitatea naÅ£ională, ci ÅŸi de elementele care îi facilitează aderarea la Uniunea Europeană ca spaÅ£iu cultural ÅŸi de civilizaÅ£ie. Cultura generală, aceea pe care ÅŸcoala are menirea să o formeze, nu este altceva decât cultura comună, împărtăşită de toÅ£i membrii unei anumite societăţi, iar societatea românească are în comun cu multe alte societăţi europene tocmai această întemeiere latină – istorică, civilizaÅ£ională – a identităţii noastre”, arată Academia.

Potrivit documentului, ciclul gimnazial este cea mai importantă etapă a consolidării acestei culturi generale, este etapa situată între primii paÅŸi ai alfabetizării ÅŸi deprinderii operaÅ£iunilor elementare în primii ani de ÅŸcoală ÅŸi specializarea începută odată cu intrarea în liceu, (…) chiar ÅŸi din acest punct de vedere, al culturii generale, al culturii împărtăşite de toÅ£i, al culturii liant societal, fiind “greu de înÅ£eles reducerea orelor de istorie, limbi străine, fizică, chimie ÅŸi biologie în gimnaziu”.

…..