Video Interviu/Ambasadoarea Michele Ramis : Relatia Romania – Franta este una exceptionala, aproape fraterna

July 14, 2020
54 Views

Relaţia dintre România şi Franţa este una aproape fraternă, care are mult potenţial pentru viitor, declară, într-un interviu acordat AGERPRES, ambasadoarea Franţei la Bucureşti, Michele Ramis.

“Relaţia România – Franţa este excepţională, pentru că avem legături istorice, culturale foarte profunde. Trebuie să spun că este aproape o relaţie fraternă. Vrem să o dezvoltăm, deoarece credem că există potenţial”, afirmă ea.

Despre recepţia de 14 Iulie spune ca anul acesta va fi un eveniment sobru. “Nu este un an al veseliei, este un an în care ne reculegem, ne apropiem unii de alţii, pentru a construi un viitor mai puţin tragic”, susţine diplomatul.
Ramis mai vorbeşte, în interviul acordat AGERPRES, despre susţinerea pe care ţara sa o acordă aderării României la Spaţiul Schengen, despre noul plan de redresare economică a UE, demarat de Franţa şi Germania, dar şi despre dezbaterea privind rolul NATO, în viitor.

AGERPRES: Doamnă ambasador, avem acest dialog înainte de 14 iulie, sărbătoarea francezilor din lumea întreagă. Cum a trăit comunitatea franceză din România criza sanitară, mai ales în momentul stării de urgenţă?

Michele Ramis: Înainte de toate, vreau să vă mărturisesc că sunt foarte fericită să vorbesc cu AGERPRES anul acesta, înaintea Zilei Naţionale. E o plăcere să împărtăşesc acest lucru cu dumneavoastră şi cu cititorii şi telespectatorii dumneavoastră. Vă mulţumesc pentru oportunitate. Comunitatea franceză din România a fost asemenea tuturor comunităţilor franceze din lume, surprinsă puţin de modul brusc în care a venit criza, dar trebuie să spun că în general au fost oameni responsabili, rezonabili, care s-au conformat regulilor sanitare în vigoare şi nu am avut situaţii critice, cum a fost în alte ţări, cu mulţi turişti blocaţi – în America Latină, în Asia.

Am avut câteva cazuri de gestionat de persoane care trebuiau să se întoarcă din motive legate de familie. Am găsit mereu soluţii, Consulatul a fost bine mobilizat. Am avut studenţi care trebuiau să revină în Franţa pentru examene. Am găsit soluţii. Ce vreau să transmit este că, la începutul crizei, situaţia sanitară din România era foarte bună. Anume, România a reuşit să ţină în frâu evoluţia epidemiei, cel puţin în primă fază. Francezii poate se simţeau mai în siguranţă aici, deoarece Franţa a fost destul de lovită de primul val (al epidemiei – n.r.). Cred că asta a creat un sentiment de calm, de serenitate de care ei au dat dovadă. Apoi, au fost foarte responsabili, s-au adaptat. Avem firme aici, care s-au adaptat la criză. În mod real, este vorba de o comunitate responsabilă, care a cooperat.

AGERPRES: Preşedintele Macron a vorbit de mai multe ori, inclusiv la Bucureşti, de nevoia ca Spaţiul Schengen să fie regândit. În contextul crizei sanitare, sunt mulţi oficiali care afirmă că Spaţiul Schengen trebuie să fie regândit, în special când vine vorba de România, Bulgaria…

Michele Ramis: Chestiunea legată de Schengen este foarte importantă aici. Cunoaştem aspiraţiile României de a intra în acest spaţiu şi susţinem aceste aspiraţii. Problema este că Spaţiul Schengen a fost bulversat din două motive – criza migranţilor, în 2016, 2017, 2018, iar acum de criza COVID, ce a dus la închiderea frontierelor. Comisia Europeană va prezenta la finalul lunii iulie un pachet pe temele azil-migraţie, dar trebuie să vedem problema Schengen în ansamblul discuţiilor privind circulaţia persoanelor, privind frontierele. Nu mai putem izola acest subiect. Frontierele au fost închise aproape trei luni în Uniunea Europeană. Suntem într-o situaţie precum cea anterioară şi este nevoie ca această chestiune legată de Schengen să fie abordată, în cadrul global, legat de azil, migraţie. Sper că aceste probleme vor fi rezolvate. Sper sincer, pentru că toţi ne dorim libertate de mişcare individuală, chiar şi când e vorba de trecerea frontierelor pentru camioane. Schengen trebuie regândit la modul global, inclusiv tema de azil-migraţie.

AGERPRES: Germania a preluat recent preşedinţia Consiliului Uniunii Europene iar unul din lucrurile cele mai importante subliniate de Germania este crearea unei legături între fondurile europene şi statul de drept. Franţa va susţine această abordare?

Michele Ramis: Este un subiect de interes pentru noi, foarte important. Noi credem că Uniunea Europeană nu e doar o piaţă unică, este o comunitate de valori, de principii democratice şi că, pentru ca Uniunea Europeană să funcţioneze bine, cetăţenii trebuie să creadă cu adevărat că banii lor din impozite sunt folosiţi corect. Este adevărat că noi suntem de părere că accesul la fonduri structurale, la subvenţii în general trebuie să fie acordat în contextul respectării statului de drept. Uniunea Europeană nu poate funcţiona fără statul de drept, care este unul din pilonii săi. Şi din cauza aceasta, în cadrul negocierii bugetului european, asemenea Germaniei, acordăm importanţă temei statului de drept, condiţionalităţii responsabile, echilibrate, dar ne gândim că nu putem da la o parte acest subiect, deoarece este o temă legată de fundamentul Uniunii Europene.

AGERPRES: Şi care ar fi mesajul Franţei pentru ţările care nu cred foarte mult în această legătură finanţare UE – state de drept, state care încă mai au dubii?

Michele Ramis: Uitaţi, am mai spus asta – statul de drept nu este negociabil în Uniunea Europeană. Este cimentul, ceea ce creează adeziunea cetăţenilor la sistem. Noi o să facem aceste negocieri pe paza propunerilor Comisiei şi cred că, în final, consensul va merge în direcţia aceasta, pentru că ştim că statul de drept este un principiu care nu este negociabil.

AGERPRES: Cancelarul german Angela Merkel a avut o intervenţie recent în Parlamentul European şi a vorbit mult despre nevoia unui plan de redresare pentru Uniunea Europeană, despre nevoia ca toate ţările implicate să fie de acord. Care e opinia Franţei aici şi unde vedeţi cele mai mari obstacole?

Michele Ramis: Ştiţi că Germania şi Franţa au propus un plan de redresare pe 28 mai. Este istoric faptul că două ţări s-au unit pentru a propune un proiect. Mai este istorică şi anvergura. Propunerea noastră iniţială pornea de la 600 de miliarde de euro. De asemenea, paradigma propune împrumuturi, ce vor fi împărţite sub formă de subvenţii, către diverse state, în funcţie de nevoi. Este o noutate, iar acest plan este unul istoric. Suntem fericiţi că acest plan a inspirat Comisia Europeană, care, în propunerile sale din 27 mai, a cuprins un plan de redresare, alături de bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. Comisia a mers mai departe şi a adăugat la cele 500 de miliarde, încă 250 de miliarde. Din punctul nostru de vedere, Uniunea Europeană ar fi putut să iasă divizată sau dezintegrată din criză. Existau toate cauzele pentru o asemenea diviziune – diferenţa de viziuni, închiderea frontierelor, abordările diferite asupra epidemiei. Din contră, am văzut un efect de coeziune.

Propunerile de care v-am spus au fost deja amintite în iunie, la Consiliul de Afaceri Externe. Încă nu există un acord, dar e o dinamică ce poate fi simţită. Noi sperăm că acest plan de redresare, alături de buget, vor fi adoptate rapid. Un Consiliu European este programat pe 17 şi 18 iulie. Trebuie ca bugetul să fie adoptat rapid. Suntem deja în întârziere. Va trebuie să fie în vigoare în ianuarie 2021. Pentru ca toate ajutoarele şi toate finanţările să fie eficiente, trebuie ca bugetul să fie adoptat rapid. Facem apel la toate statele să dea dovadă de deschidere pentru a răspunde acestei urgenţe, trebuie să ne punem de acord, dacă este posibil până la finalul lunii iulie, pe noul buget al Uniunii Europene, pe planul de redresare. Pentru că planul de relansare al fiecărui stat depinde de asta. Odată ce finanţarea la nivelul UE va fi adoptată, statele membre pot să îşi pună în aplicare propriile planuri de redresare. Este cu adevărat urgent.

Aş vrea să adaug că acest plan este fundamentat pe două principii – solidaritatea, deoarece, în faţa unei crize de orice fel, trebuie să vii în ajutor către cel mai lovit şi apoi, interdependenţa. Trebuie să fim realişti. O ţară nu poate să iasă singură din această situaţie. Niciun stat nu poate avea un plan de redresare autonom. Toţi depindem unii de alţii – exporturi, importuri, economiile celorlalţi. Deci este nevoie de un plan global care să pună Europa pe picioare şi care să relanseze economiile noastre atât de lovite de criză.

…..

Cititi continuarea interviului pe www.agerpres.ro

Foto : agerpres.ro

Leave A Comment

%d bloggers like this: