Leacurile băbeşti cu care românii uluiau lumea în trecut. Cu ce se tratau în lipsa medicilor şi medicamentelor

April 9, 2020
313 Views

Fără medicamente, doctori şi lucrări ştiinţifice la îndemână, românii din secolele trecute se bazau pe „leacurile băbeşti”, pentru a se trata de boli. Unele erau cu totul neobişnuite.

Românii din secolele trecute şi-au uimit adesea vizitatorii veniţi din alte regiuni ale Europei prin felul în care îşi tratau bolile.
În lipsa medicamentelor şi a doctorilor din comunităţile rurale, a cărţilor de medicină care au început să apară în ţinuturile româneşti abia la sfârşitul secolului al XVIII-lea, bolnavii apelau adesea la leacurile oferite de medicina populară. Piperul, şofranul, apa de trandafiri, vinul şi plantele medicinale erau folosite adesea în tratamente. Manuscrise vechi de la mijlocul secolului al XVIII-lea, redate în volumul „Medicina şi farmacia în trecutul românesc” (Gh. Pompei Samarian, 1938) dezvăluiau ce reţete tradiţionale erau prescrise în satele româneşti la acea vreme.

Iată câteva dintre acestea:

Răcelile, tratate cu gutui şi usturoi

„De tuse, să iei gutuie, să o ungi cu unt de vacă şi s-o bagi în oală să fiarbă foarte bine, deci să mănânce gutuia şi să bea zeama. Sau: usturoi copt cu miere, să fie mâncat pe nemâncate. Alta: să fierbi smochine cu vişine, să strecori şi să bei”. Şi: „De tuse, rădăcină de căpşună cu frunză, să o fierbi cu vin într-o ulcea nouă de jumătate de oca vin şi să bea pe nemâncate, şi dimineaţa şi seara”.

Usturimea de ochi, tratată cu trandafir şi şofran

„Când te mănâncă ochii: şofran şi trandafir frământat ca făina, se mestecă şi se pune la ochi”. Şi: „De orbiciune: să-şi rază unghiile acel bolnav şi să le pună într-o lingură şi cu ţâţă de fată să le bage în ochi”. Sau: „Să te speli cu sabur (n.r. plantă) la ochi”.

Durerile de măsea, tratate cu vin

„Când doare gura: trandafir uscat şi ars, să-l faci fărină, presari dinţii. Sau: popitnic (buruiană) se fierbe cu vin şi se ţine în gură. Iar de putrezimea dinţilor: şofran care în chip ca făina, să presari dinţii şi mestecat cu miere unge dinţii”. Sau: „Cui pute gura, frunză de salcie albă să o fierbi şi să speli gura de zece ori în oţet.

Dureri de cap, tratate cu miere şi muşte pisate

„La durere de cap: muşte pisate şi amestecate cu miere, să ungi la cap, în creştet”. Şi: „Flori de soc, să le fierbi şi să speli capul, într-o zi de nouă ori”. Şi: „să iei chimen şi să pisezi bine şi să presari cu acest chimen o felie de pîine, apoi să stropeşti pe deasupra chimenului cu oţet şi să legi la cap”. Sau: „Să iei castraveţi muraţi şi să-i tai în felii şi să legi la frunte. Este bună şi varza murată tot pentru dureri de cap”.Şi: „De dureri de cap: când te doare capul caută pelin alb şi ia o frunză şi o opăreşte cu oţet, şi caută postav roşu nou şi arde-l şi-l fă scrum, şi miere şi albuş de ou, le amestecă toare la un loc şi leagă la cap”.
Infecţiile urechilor, tratate cu vin „Când curge puroi din ureche: să se ude cu vin şi să se pice în ureche”. Sau: „rădăcină de hrean, să-l pisezi bine şi să-l storci în ureche, trei picături”.

Durerea de inimă, tratată cu apă de trandafir şi pelin

„De durere de inimă: apă de trandafiri şi apă de pelin să le amesteci şi să îi dai să bea”. Sau: „De inimă: rădăcină de rug şi de mărăcine pisate, să le bea cu vin cald”. Şi: „Cine are venin la inimă să fiarbă cimbru cu oţet şi cu miere, să le fiarbă toate într-un vas că-l vor tămădui”.

…..

 

Leave A Comment

%d bloggers like this: