Tradiţii la sărbătoarea mucenicilor. 9 martie, ziua în care bărbaţii beau 44 de pahare cu vin, iar femeile fac sfinţişori

March 9, 2020
839 Views

Creştinii ortodocşi sărbătoresc, pe 9 martie, Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia, dată la care femeile dau de pomană mucenici pentru sufletul adormiţilor, preparate specifice acestei zile. Bărbaţii, în schimb, au o singură dilemă: să bea 40 sau 44 de pahare cu vin?

Sărbătoarea Mucenicilor este cea mai populară sărbătoare a primăverii, înaintea Paştelui. Conform tradiţiei, zilele ce urmează ar trebui să fie zilele calde ale Moşilor, care durează până pe 17 martie., de pe 1 pe 9 martie fiind zilele Babelor.

“Dintre toate practicile străvechi, mai persistă obiceiul ca femeile să coacă în ziua de 9 martie 40 de figurine din aluat, numite “sfinţisori” sau “mucenici”, reminiscenţe ale idolilor neolitici ai fertilităţii. “Sfinţisorii” sunt făcuţi din aluat dospit şi au forma antropomorfă a cifrei opt, cifra echilibrului cosmic. Ei pot fi copţi în cuptor, ca în Moldova, ori fierţi în sirop îndulcit, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici”, spun specialiştii de la Centrul Judeţean de Tradiţie Ialomiţa.

“În această zi se rememorează uciderea celor 40 de mucenici care trăiau pe vremea împăratului Licinius şi care au fost martirizaţi, fiind aruncaţi în lacul îngheţat, pentru că au refuzat să renunţe la creştinism”, spune părintele Eugen Ramon Ilie, protoiereul Călăraşiului.

În Bărăgan se fierb în apă îndulcită
În mai multe localităţi din judeţ, printre care Nicolae Bălcescu, Alexandru Odobescu, Gălăţui, Dichiseni şi Unirea se fac cel puţin 40 de colăcei din făină de grâu. Forma arhaică aduce în atenţie simbolismul creştin. Mucenicii se frământă din aluat nedospit, se modelează şi se fierb în apă. Când sunt gata, zeama lor se îndulceşte cu zahăr sau miere şi se adaugă nucă pisată. „Indiferent de modalitatea de preparare, important este ca să se facă cel puţin 40 de Sfinţi, asemenea celor 40 de martiri din Sevastia. Se dau de pomană la copii şi la sărmani, în credinţa că asfel va “rodi grâul” şi oamenilor “le va merge bine în acel an”, spun specialiştii în Etnografie din cadrul Muzeului Dunării de Jos.

Colăcei copţi, glazuraţi cu miere
Mucenicii pe care îi gătesc gospodinele sunt o ofrandă adusă sacrificiului întru credinţă a 40 de ostaşi creştini. Se mai numesc măcinici, sfinţişori sau bradoşi în unele colţuri ale ţării. În unele zone se prepară sub forma unor colăcei copţi în cuptor, în formă de opt sau de om, glazuraţi cu miere sau cu sirop de zahăr. Pentru că sfinţii martirizaţi au fost mai întâi aruncaţi în lac, mucenicii din aluat se prepară, în Bărăgan, ca o fiertură. Din aluat se fac opturi mici care se fierb ca pastele făinoase, într-un sirop. Mucenicii, fie ei fierţi sau copţi, se dau de pomană de sufletul morţilor.

În Transilvania nu se fac în mod normal, iar gospodinele care ţin totuşi tradiţia se inspiră de la vecini sau de la rudele din alte părţi, asa că o să găsim aici, şi fierţi, şi copţi, în anumite case. În Moldova, Dobrogea sau Banat, colacii se coc în tavă, iar în toată zona de sud se mănâncă numai în zeamă. Singurii care nu au grija acestor bucate sunt cei din Maramureş şi în Crişana, care nu cunosc obiceiul.

Legenda ogorului cu mazăre
O legendă spune că de ziua Sfinţilor 40 de Mucenici nu este bine să munceşti. Astfel, în vremuri de demult, de ziua Sfinţilor, un ţăran semăna mazăre pe ogor. Mucenicii l-au văzut şi i-au cerut lui Dumnezeu să-l pedepsească. Domnul a fost însă îngăduitor şi le-a cerut să îl ierte, ba chiar să îi sporească fiecare dintre ei recolta. Omul s-a bucurat mult când s-a trezit că are de 40 de ori mai multă mazăre. În anul următor, lacom, şi-a semănat cîmpul tot în această zi. Însă, de data aceasta, sfinţii l-au pedepsit şi i-au dat 40 de săptămâni de boală.

Obiceiuri strămoşeşti
La români, sărbătoarea celor 40 de Sfinţi a dat naştere mai multor obiceiuri frumoase, creştine, dar şi precreştine, căci ziua celor patruzeci de mucenici este aproape de data echinocţiului de primăvară (atunci cînd ziua este egală cu noaptea). Pentru ca să fie îmbelşugat anul agricol care a început, ţăranii au obiceiul să scoată afară plugul, peste care aruncă un ou, semn al rodirii. În multe sate ale ţării se adună în mijlocul curţii gunoiul din ogradă şi din casă, i se dă foc, iar tinerii sar peste el, ca să fie feriţi de rele şi de boli tot anul. Cenuşa este pe urmă presărată în jurul copacilor şi în grădină.

Reţete de mucenici

Leave A Comment

%d bloggers like this: