De ce luna februarie 2020 are 29 de zile. Cum a apărut anul bisect

February 29, 2020
147 Views

Anul 2020 este an bisect, cu 366 zile, luna februarie având 29 zile. Din patru în patru ani este nevoie ca lunii februarie să-i fie adăugată o zi. Google marchează acest moment printr-un logo (google doodle) special:
Printre cele mai cunoscute personalităţi aniversate la 29 februarie se numără patriarhul Constantinopolului, Bartolomeu I, cântăreţul Khaled, cunoscut mai ales pentru piesele „Aicha” şi „C’est la vie”, precum şi rapperul nord-american Ja Rule.

O altă statistică arată că luna februarie dintr-un an bisect este mai ieftină pentru angajatori cu 3,57%. Organizaţiile beneficiază de o zi muncită în plus de faţă de lunile februarie din ceilalţi ani. Nu este cazul în 2020, când 29 februarie cade într-o zi de sâmbătă.

Ziua Burlacului. Tradiții de 29 februarie
În unele țări, 29 februarie este Ziua Burlacului. Este ziua când o femeie îl poate cere în căsătorie pe un bărbat. Dacă acesta refuză, atunci e obligat să-i dea femeii bani sau să-i cumpere o rochie.

În Europa, în clasele sociale înstărite, bărbatul îi cumpăra fetei 12 perechi de mănuși, pentru ca femeia să-și poată ascunde jena de a nu purta un inel de logodnă.

În Aurora, statul american Illinois, la 29 februarie femeile devin polițiști și îi pot aresta pe bărbații singuri, care trebuie să plătească o amendă de 4 dolari.

În Grecia, se consideră că o căsătorie oficiată pe 29 februarie aduce ghinion.

De ce a apărut anul bisect
Anul bisect a fost introdus în 1582 pentru sincronizarea calendarului cu anul astronomic. Mai exact, un an tropic, care înseamnă mişcarea completă de revoluţie a Pământului în jurul Soarelui, durează 365,242190419 zile, adică aproximativ 31.556.925 de secunde. Chiar şi aşa, anul bisect o dată la patru ani reprezintă 365,25 de zile, iar calendarele tot se decalează.
Prin urmare, a fost introdusă şi o altă regulă, astfel încât să se poată face o sincronizare mai bună a anilor calendaristici. Astfel, din 400 de ani, trei ani care se divid cu patru nu sunt bisecţi, iar anul 2.100, anul 2.200 şi anul 2.300 nu vor fi bisecţi, lunile februarie din aceşti ani fiind cu 28 de zile, ca cei obişnuiţi.

Cum a apărut calendarul iulian
În anul 46 î.Hr., la iniţiativa lui Caius Iulius (100 î.Hr. – 44 î.Hr.), s-a trecut la alcătuirea unui nou calendar.

Despre calendarul folosit la data respectivă, calendarul roman, nu s-au păstrat date precise privind apariţia acestuia. Se pare că de la mijlocul sec. VIII î.Hr. romanii au folosit un ciclu care avea 10 luni pe care l-au numit “annus”, de unde denumirea în limba română de an. Era un calendar lunar foarte complicat, bazat pe fazele Lunii. Apoi, lunile au căpătat şi un nume. Prima lună a anului a fost numită Martius în cinstea zeului Marte, a doua aprilie (lat. aperio, ire = a deschide), deoarece în aprilie se deschid mugurii plantelor. În secolul al VII-lea î.Hr., s-au adăugat încă două luni: ianuarie şi februarie (lat. februaris, onis = purificare, curăţire – legat de ritualul curăţirii ce se făcea anual la 15 februarie). Această lună era închinată zeului împărăţiei subpământene Februs.

În anul 46 î.Hr. grupul de astronomi din Alexandria a lucrat sub conducerea lui Sosigene, reuşind să alcătuiască un nou calendar, la baza căruia se afla mişcarea Soarelui în decurs de un an. Anul a fost împărţit în 12 luni cu denumirile anterioare. Anul era stabilit la 365 zile, astfel că într-un ciclu erau trei ani de 365 zile şi un al patrulea de 366 de zile, numit an bisect, ziua suplimentară ce trebuia adăugată la fiecare patru ani era 24 februarie, prin dublarea ei, potrivit timeanddate.com.

Noul calendar iulian (cunoscut şi sub numele de “stilul vechi”) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 45 î.Hr.

…..

Leave A Comment

%d bloggers like this: