O expoziţie retrospectivă, de suflet, la Şcoala de Arte Cluj: „Arte 65”!

February 8, 2020
114 Views

Un public numeros – alcătuit în marea sa majoritate din persoane care i-au absolvit cursurile, de-a lungul celor 65 de ani de existenţă a Şcolii de Arte Cluj – a fost prezent, joi seară, în Sala „Şantier”, de pe str. Fabricii de Zahăr nr. 51, la vernisajul Retrospectivei „Arte 65”, expoziţia care cuprinde creaţii ale absolvenţilor săi din perioada 1954 – 2019. În deschidere, Sorin Grecu – referentul de presă al Şcolii de Arte Cluj, Victor Apostu și Felicia Răcean – coordonatorii claselor de Pictură Cluj-Napoca, Turda și Câmpia Turzii au fost cei care au rostit câteva cuvinte referitoare despre eveniment. Astfel, Sorin Grecu l-a invitat pentru început, la microfon, pe cel mai vârstnic expozant, turdeanul Iosif Stegaru, în vârstă de 72 de ani – absolvent, în 1977, al secţiei de Sculptură şi, în 2014, al celei de Pictură – iar acesta a încântat sala cu spiritul său fin şi pătrunzător, dublat de un umor de calitate. Iată ce-a răspuns acesta, când a fost întrebat în 2011, de către comisia de la examenul de admitere, la secţia Pictură, de ce nu-i ajunge prima secţie absolvită, Sculptura: „Am spus atunci adevărul: la toate expoziţiile pe care le făceam la Turda, colegii mei de la Pictură veneau, când se pregăteau acestea, cu câte un tablou-două sub braţ, le puneau jos şi apoi plecau acasă. Eu, cu sculptura mea trebuia să-mi car lucrările şi să fac tot felul de chestii dificile. Şi m-am gândit: oare ăştia de la Pictură ce-au în plus faţă de mine? Oare-s eu mai prost ca ei? Şi am ajuns la concluzia că n-am destulă şcoală, aşa că m-am înscris la Pictură, ca să am tot atâta şcoală ca şi colegii mei. În sufletul meu e echilibru acum, pentru că am învăţat să îmbin lemnul şi culorile, dar a apărut şi un inconvenient: nu mai ştiu cu exactitate dacă-s pictor-sculptor sau sculptor-pictor”… Microfonul a fost apoi preluat de către expertul Victor Apostu, care a mărturisit, la rândul său faptul că, pe lângă lucrările şovăielnice din expoziţie, „unele lucrări se apropie periculos de mult de zona în care putem spune că sunt făcute de un profesionist”! Apoi a adăugat: „Acestea aduc o cunună de lauri acestei şcoli, care face ca Arta să fie accesibilă tuturor. De aceea se numeşte Şcoala Populară de Artă, pentru că face exact ceea ce face şcoala de şoferi: nu ne face şoferi de Formula unu, dar ne face şoferi cât să ne putem descurca în fiecare zi”! A vorbit apoi d-na Felicia Răcean, coordonatorul secţiilor externe de Arte vizuale Turda şi Câmpia Turzii: „Într-adevăr, unele lucrări sunt mai modeste, altele constituie un adevărat vârf de lance şi putem spune că pot fi considerate ca fiind semnate de nişte profesionişti. Dar, cel mai important este faptul că expozanţii au creat Artă, şi-au dezvoltat abilităţile şi după absolvirea şcolii au continuat, nu şi-au pus diplomele într-un dosar şi le-au uitat! Sau, cum e cazul d-nei Iuliana Pop sau Iosif Stegaru, conduc societăţi culturale – şi e foarte bun acest lucru. Practic, Şcoala de Arte Cluj, a fost şi rămâne un important formator de educaţie prin artă”. Deschizând momentul înmânării diplomelor de excelenţă, participanţilor, dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj a menționat: „Sunt foarte mândru că din cei şaizeci şi cinci de ani de existenţă a Şcolii de Arte, doisprezece i-am petrecut împreună cu ea – şi sunt convins că-mi va marca întreaga viaţă şi nu voi uita niciodată faptul că am făcut parte din rândul celor ce reprezintă Şcoala de Arte Cluj”. Iar decernarea diplomelor a fost oficiată de oaspetele de onoare al evenimentului, dl. Vákár István, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj. Acesta s-a arătat în mod plăcut surprins când a întâlnit în rândul absolvenţilor Şcolii de Artă Cluj scriitori consacraţi, membri ai Uniunii Scriitorilor – cazul d-nei Monica Scutaru Milaş – sau oameni cu talente multiple, ca în cazul d-lui Ionel Federiga, pictor, scriitor cu trei volume de poezie la activ şi cu o mulţime de meserii, om care a recunoscut faptul că Şcoala de Arte i-a oferit un imbold irezistibil în cadrul preocupărilor sale. „Acuma-mi dau seama că Şcoala de Arte, pe lângă faptul că produce plusvaloare, adică artişti, produce şi oameni de nădejde pentru societatea civilă. Este foarte bine că se întâmplă aşa ceva. Am auzit astăzi de două persoane care conduc societăţi culturale, O.N.G.-uri, care coalizează cu ceea ce este în afară de instituţional, departe de politic sau poate de trendul naţional sau local – şi, uite, prin plusvaloarea pe care au dobândit-o la Şcoala de Arte duc lumea spre o direcţie mai frumoasă. Când cineva îndreaptă Arta spre bine, spre frumos, atunci înseamnă că aceşti oameni sunt nişte Mecena ai societăţii în care trăim”. Au urmat apoi luările de cuvânt ale mai multor foşti cursanţi ai d-nei Felicia Răcean, care i-au adus mulţumiri publice pentru învăţătura primită, iar unul dintre aceştia, d-na Achim Corina, a avut o intervenţie de excepţie, de-a dreptul emblematică pentru ceea ce a însemnat în viaţa unora Şcoala de Arte Cluj: „Oamenii sunt împliniţi atunci când plantează un pom, fac o casă, au câte un copil. Eu nu m-am simţit împlinită, de aceea am făcut cursurile Şcolii de Arte”. A urmat, în partea a doua a vernisajului, momentul artistic – prezentat cu savoare şi profesionalism de către cel mai vechi cadru didactic al Şcolii de Arte Cluj, profesorul Mihai Ghircoiaș – care a conţinut următoarele piese şi interpreţi: Ruxandra Moldovan – clasa de chitară clasică, expert Ştefan Trifan – “Greenleaves” (Anonim, sec XVII) şi “Allegro” (Mauro Giuliani), Iasmina Martin – pian, clasa expert Olga Bordas – “Sonatina” (Clementi), Gabriela Ţîrţan – “Octombrie” – “Cântec de toamnă” (Piotr Ilici Ceaikovski ). A urmat apoi microrecitalul cursantului Andrei Bangău – de la clasa de canto clasic, expert Tamara Prădan – care, acompaniat la pian de Olga Bordas, a încântat sala cu “Caro mio ben” (Giordani). Finalul le-a aparţinut Dianei Creţu (vioară) şi Olgăi Bordas (pian) – experţi ai claselor respective – care au interpretat “Chiquilin de Bachin” (Astor Piazzolla) şi “Volver”(Carlos Gardel), relevând – o dată în plus – forţa  interpretativă a celor ce modelează talentele Şcolii de Arte Cluj.

În concluzie, Retrospectiva “Arte 65” a fost un vernisaj cu adevărat emoţionant, de suflet – şi care a reunit în Sala “Şantier” a instituţiei mai multe generaţii de absolvenţi, practic, membrii aceleiaşi familii culturale, reprezentată de Şcoala de Arte Cluj!

 

Leave A Comment

%d bloggers like this: