Indicele Global al Competitivității Muncii pentru anul 2020, lansat la Forumul Economic Mondial din Davos, arată că Elveția continuă să conducă în clasamentul competitivității, fiind pe primul loc din 2013, anul lansării Indicelui. În același timp, Statele Unite ale Americii au urcat de pe locul trei pe cel secund, lăsând Singapore cu un loc mai jos comparativ cu 2019. România se află la mijlocul clasamentului, fiind trași în jos ca punctaj de la capitolul atragere de persoane competente (legislația muncii pentru cetățeni străini, rigiditatea legislației muncii și mobilitatea internă a forței de muncă) și dezvoltarea resurselor umane (educație și învățare pe tot parcursul vieții).
Ce este acest indice?
Indicele Global al Competitivității Muncii este un instrument anual care poziționează țările și orașele mari conform abilității acestora de a dezvolta, atrage și reține persoanele competente. Raportul din acest an include 70 de variabile și acoperă 132 de țări și 155 de orașe, din toate grupurile de venit și niveluri de dezvoltare. IGCM e un indice complex, care se bazează pe un model de Input-Output intens, din care decidenții politici și liderii de business să poată învăța.
Ediția 2020 abordează rolul persoanelor competente în era Inteligenței Artificiale. Raportul își propune să exploreze modul în care dezvoltarea Inteligenței Artificiale (AI) nu doar schimbă natura muncii, dar și impune o re-evaluare a practicilor la locul de muncă, în structurile corporate și în ecosistemele de inovare. În timp ce mașinile și algoritmii continuă să afecteze o multitudine de sarcini și responsabilități, și aproape fiecare loc de muncă este reinventat, a devenit imperios necesar să avem persoanele potrivite nu doar să presteze noi responsabilități, dar de asemenea să capteze valoarea acestor tehnologii transformatoare. Acest subiect se află în mijlocul dezbaterii în perioada celei de-a patra revoluții industriale, deoarece AI a schimbat regulile jocului în toate industriile și sectoarele. Educația curentă și obținerea de noi abilități se vor schimba, astfel structurile de învățare formale și informale vor evolua pentru a face față nevoilor create de această lume controlată prin AI.
Principalele concluzii:
În general, țările cu venituri mari domină primele 25 de locuri, iar raportul arată că acestea se distanțează tot mai mult de restul lumii. Acest decalaj este intensificat de dezvoltarea Inteligenței Artificiale (AI) și abilitățile digitale asociate tot mai evidente între industrii, sectoare și națiuni.
România deține un punctaj bun pentru retenția persoanelor competente
Punctajul calculat pentru competitivitatea pieței muncii din România este format din indici care măsoară atragerea, capacitatea de retenție, dezvoltarea și mobilizarea forței de muncă. Chiar dacă punctajul general plasează România pe locul 64 (din 132) și Bucureștiul pe 86 (din 155), există vârfuri de excelență la ambele niveluri. România la nivel macro deține un punctaj surprinzător de bun pentru retenția populației și pentru forța de muncă cu competențe globale (inovație, leadership, adaptare la schimbare etc.). La polul opus, înregistrează un punctaj scăzut pentru atragerea de persoane competente (legislația muncii pentru cetățeni străini, rigiditatea legislației muncii și mobilitatea internă a forței de muncă) și dezvoltarea resurselor umane (educația formală, învățare pe tot parcursul vieții și accesul la oportunități de dezvoltare).
…..
