Un ” Yin / Yang ” în pictura română – Corneliu Brudașcu și Nicolae Maniu.

November 11, 2019
230 Views

“Cu riscul de – a pierde doi prieteni, am să-i cântăresc pe amândoi, deodată și pe rând, nelăsând să răzbată insignifianta mea preferință dintr-o ” cazemata ” discursivă. A-i pune alături poate fi o nedreptate scandaloasă, dacă ei n-ar fi acceptat tacit să se înfrunte, prin această alăturare și n-ar accepta să – și etaleze fiecare pavăza individualității sale originare. În mod colocvial discutăm și suntem de acord că cei doi reprezintă entități diferite ca substanță, amploare, dimensiuni și suprafață. Cum au ajuns să fie atât de diferiți, desigur, este o minune genetică care – departe de-a fi explicită – e dificil s-o explorăm prin logica formală. Dacă luăm entitățile genetice care-i compun, unul reprezintă principiul feminin-yin, celălalt principiul masculin-yang. (Pare sadică această preferință de a-i jupui ca pe niște eroi mitici pentru a vedea ce fel de sânge curge prin venele lor ! ) Ambii definesc genetica lor sacră și exprimă acest ” ecorșeu” (!) care lasă să vedem nu complexitatea mecanică, bogăția lexicală a limbajului fiecăruia ci, ” mecanica” simplă a creației amândurora. Par intrinseci conceptului, definindu-i organicitatea profundă, par extrinseci, ambii disimulând iscusit ” înscrisul ” original. Unul vine dinspre sine și se exprimă torențial, compulsiv, haotic pentru a crea izbucniri de senzorialitate, folosind ” alfabete” arhetipale, celălalt vine dinspre alții aleși pe… sprânceană, revoluționând calm, explicit, dogmatica formulelor nu înainte de-a le plimba ritualic prin fața ochilor noștri. Unul este liedul savuros, vitalist, altul măreția extatică, retorica rece a demonstrației academizante. Unul este originalitatea imprescriptibilă al gestului luminat de emoție, celălalt este lumina care definește calm lucrurile, unul are în sânge poezia temperată a propriei individualități, celălalt tinde spre epopeea grandilocventă și filozofia discursului factice, unul e ”nimicul” copleșitor al propriei ființe, celălalt actorul sublimat/sacrificat, punând în jocul artei sale retorica minții. Unul este începutul lumii, altul pare mai preocupat de sfârșitul ei. Unul are nevoie de convivi pentru a se exprima, celălalt își este suficient sieși, unul este povârnișul umbrit al dealului, altul, malul însorit al văii, de care tu, Privitorule, ai neapărată nevoie…” Radu Vasile ( Expoziția comună, 11 Noiembrie, 2019 – Galeria Cazino. Cluj Napoca )

Leave A Comment

%d bloggers like this: