Concert simfonic – dirijor George Jackson

November 5, 2019
41 Views

După o pauză de o săptămână de la muzica clasică, pauză de care întreaga echipă a Filarmonici de Stat ,,Transilvania” a avut nevoie pentru ,,recuperarea” de după Toamna Muzicală Clujeană 2019, sfârșitul de săptămână se anunță a fi unul plin, de data aceasta nu doar pentru adulți, ci și pentru cei mici. Dacă seara de vineri, 8 noiembrie, este dedicată adulților, cu un program complex din Mendelssohn și Robert Schumann, ziua de sâmbătă propune un concert pentru întreaga familie: ,,Omul de zăpadă” de Howard Blake, una dintre cele mai îndrăgite povești de iarnă din lume. Ambele concerte sunt dirijate de George Jackson, alături de care vor fi, vineri, violonistul Vlad Răceu, iar sâmbătă actorul Matei Rotaru, de la Teatrul Național din Cluj-Napoca.
Seara de vineri se va deschide cu Felix Mendelssohn, Uvertura Hebridele, MWV P 7 (1830), lucrare ce îşi are originea într-o călătorie făcută de compozitor în Scoţia. Aici, el s-a inspirat pentru compoziţia sa dintr-o vizită a grotei din Finegal, de pe insula Staffa. De altfel, lucrarea mai este cunoscută şi sub numele de Peştera din Finegal.
Compoziţia Uverturii a necesitat o muncă îndelungată şi anevoioasă, lucrarea fiind terminată, apoi iar refăcută. Dar, în final, compozitorul le-a scris părinţilor săi: „Mi-e imposibil să vă trimit ceva mai bun decât muzica de alături.” Într-adevăr, este vorba de o formă de sonată extrem de concentrată, care prezintă echilibrul sonor şi perfecţiunea formală a celor mai bune lucrări ale compozitorului. Mendelssohn a ştiut să extragă toată frumuseţea din cele două teme cu caractere opuse, orchestrându-le într-o manieră foarte subtilă.
Pasiunea compozitorului pentru poezie şi-a găsit aici locul ideal. Romantismul pulsează în fiecare sunet. Zgomotul mării are rolul său, alături de vânt şi de singurătatea fără sfârşit a omului în faţa măreţiei naturii.
A doua lucrare a serii este tot din Mendelssohn, respectiv Concertul pentru vioară, în mi minor, op. 64, MWV O14. Pe 20 iulie 1838, Mendelssohn i-a scris prietenului său, reputatul violonist german Ferdinand David (concertmaestrul Orchestrei Gewandhaus din Leipzig): „Aş vrea să-ţi scriu, iarna viitoare, un concert pentru vioară; am în minte unul în mi minor, iar începutul lui nu-mi dă pace.” Aşa a început istoria ultimei lucrări orchestrale a lui Mendelssohn, un concert care a devenit la fel de celebru ca tot ce a compus.
Seara de vineri se încheie cu Robert Schumann, Simfonia a II-a în Do major, op. 61 (1845/1846). Simfonia a II-a este prima lucrare amplă pe care Schumann a scris-o după o cădere psihică puternică, pe care a avut-o în 1844, cădere în urma căreia nu a mai compus nimic timp de un an. Dincolo de faptul că ea a devenit astfel un test al recuperării sale, Simfonia era şi o provocare pentru un compozitor ale cărui preocupări principale erau piesele pentru pian, liedurile şi muzica de cameră. Schumann despre lucrare: „Mi-am scris simfonia în decembrie 1845 (n.a. referire la schiţe) şi uneori mă tem că starea mea de semi-invaliditate poate fi simţită în muzica ei. Am început să mă simt mai mult eu însumi când am scris finalul şi eram deja mult mai bine când am terminat-o. Dar ea îmi aminteşte totuşi de acele zile întunecate.” Întocmai introducerea lentă cu care începe Simfonia este oglinda zilelor de care vorbeşte compozitorul.
Partea lentă, o muzică de un rafinament tipic lui Schumann, este compusă în do minor şi este considerată expresia singurătăţii şi disperării resimţite de Schumann în perioada bolii. Finalul simfoniei reprezintă o afirmaţie a iubirii şi recunoştinţei pentru soţia sa.
Concertul pentru copii de sâmbătă, 9 noiembrie, de la ora 11.00, ,,Omul de zăpadă” sau ,,The Snowman” este una dintre cele mai îndrăgite povești de iarnă.
Totul a început în anul 1978, odată cu lansarea cărții ilustrate ,,The Snowman”, de Raymond Briggs. În anul 1982, cartea a fost ecranizată, rezultând filmul de animație ,,The Snowman”, regizat de Dianne Jackson. Filmul, apărut prima dată la Channel 4, a câștigat ,,The British Film Academy Award” pentru categoria ,,Best Children’s Drama”.
Coloana sonoră a filmului a fost compusă de Howard Blake.
Orchestra Filarmonicii de Stat ,,Transilvania”, sub bagheta dirijorului englez George Henry Jackson, își propune să aducă muzica acestui film mai aproape de sufletele copiilor, în timp ce actorul Matei Rotaru le va spune, în cuvinte, minunata poveste a Omului de Zăpadă.

Informații despre artiști

George Jackson
Înzestrat cu o curiozitate artistică inepuizabilă, cu instinctele unui adevărat interpret şi avantajele unei riguroase formări central-europene, George Jackson se bucură de aprecieri mulţumită interpretărilor sale expresive. Cariera dirijorului britanic câştigă tot mai mult teren prin debuturile cu orchestre şi companii de operă importante şi mulţumită capacităţii sale de a transmite ideile sale muzicale captivante.
Spectacolul cu Hänsel şi Gretel la Grange Park Opera, cu Orchestra Operei Naţionale Engleze, în vara anului 2019, a fost apreciată cu critici de cinci stele şi aclamată drept „magnifică” de cotidianul The Telegraph. Stagiunea aceasta include noi colaborări cu Ensemble Intercontemporain la Filarmonica din Luxemburg şi la Cité de la musique din Paris, precum şi cu orchestrele Operei North şi a Operei din Rouen. De asemenea, va dirija o retrospectivă muzicală a unor lucrări scrise de compozitori irlandezi, incluzând piese de Brian Boydell, Ina Boyle şi Stanford, cu Orchestra Simfonică Naţională RTÉ din Dublin, precum şi premiera mondială a operei Genia de Tscho Theissing la Theater an der Wien, o contribuţie majoră aniversării a 250 de ani de la naşterea lui Beethoven.
Veştile despre siguranţa şi dinamismul lui George s-au răspândit în aprilie 2018, când l-a înlocuit, în ultimul moment, pe Daniel Harding cu Orchestre de Paris (la Philharmonie de Paris) şi cu Simfonia a IV-a de Charles Ives. Preocupările lui George sunt reflectate şi de debuturile cu Opera de Stat din Hamburg, Orchestra Simfonică Radio ORF din Viena, Opera de Cameră din Frankfurt şi cu Nordwestdeutsche Philharmonie, dar şi prin producţii noi cu Compania de Operă Speculum Musicae din Viena şi cu Flautul fermecat la Opera North.
Copil al unor actori, George a fost încurajat să-şi dezvolte creativitatea prin divertismente teatrale inventate împreună cu sora şi prietenii. A început să cânte la vioară la vârsta de şapte ani, iar apoi, în liceu, şi-a lărgit universul muzical ca toboşar şi chitarist în trupe de rock, post punk şi muzică tradiţională irlandeză. S-a îndrăgostit de muzica clasică activând ca membru în Ealing Youth Orchestra, iar această dezvoltare multilaterală a sa şi-a pus amprenta asupra personalităţii sale complexe ca dirijor de muzică simfonică şi de operă, un campion al muzicii noi şi un cercetător pasionat al partiturilor.
George a absolvit Trinity College din Dublin, unde a avut primele experienţe de dirijor al corului instituţiei şi al propriului său ansamblu de muzică contemporană. A studiat apoi la Universitatea de Muzică şi Arte ale Spectacolului din Viena, la Conservatorul „Franz Liszt” din Weimar şi a participat la cursurile de măiestrie susţinute de Bernard Haitink, Michael Tilson Thomas, Kurt Masur, David Robertson şi alţii. A beneficiat, de asemenea, de experienţa de dirijor asistent al mentorilor săi, Robert Spano şi Yves Abel şi de studiile la Academia Festivalului de la Lucerna şi la Festivalul de la Bayreuth.
Laureat al ediţiei din 2012 a Concursului de Dirijat „Jeunesses Musicales” din Bucureşti, George a fost şi câştigător al Premiului de Dirijat de la Aspen (2015).

Vlad Răceu
Având peste cinci sute de recitaluri și concerte în palmares, Vlad Răceu este considerat unul dintre cei mai apreciați violoniști ai generației sale. Interpretările sale se remarcă prin tehnică desăvârșită și timbralitate apropiată intonației vocii umane.
Vlad a început studiul viorii la vârsta de 6 ani, sub îndrumarea tatălui său, iar la 8 ani a debutat alături de Orchestra Filarmonicii din Satu Mare. Și-a continuat studiile la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, printre mentorii săi numărându-se Victoria Nicolae, Liviu Prunaru, Sherban Lupu, Gabriel Croitoru, Silvia Marcovici și David Grimal. A îmbrățișat cariera didactică, în prezent fiind lector universitar la catedra de vioară din cadrul aceleiași instituții și susține cu regularitate cursuri de măiestrie în orașe ca Arad, Deva, Reșița, Sibiu, Târgu-Jiu, Zalău, Bistrița, Cluj-Napoca, Baia Mare, Chișinău, Suceava sau Satu Mare. În paralel deține și funcția de concertmaestru al Filarmonicii de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca.
Invitat permanent în festivaluri naționale și internaționale, Vlad Răceu concertează frecvent ca solist, dar și ca membru în numeroase ansambluri camerale. Poate fi întâlnit deseori în cadrul stagiunilor filarmonicilor din țară sub bagheta unor dirijori precum Gheorghe Costin, Gabriel Bebeșelea, Petre Sbîrcea, József Horváth, Jankó Zsolt. Prime audiții realizate cu concertele pentru vioară și orchestră de Samuel Baber și Richard Strauss sau Anotimpurile la Buenos Aires de Astor Piazzolla demonstrează interesul deosebit pe care îl acordă în abordarea unui repertoriu extrem de divers. Un pasionat al muzicii de cameră, Vlad este membru fondator al „Transylvanian Piano Trio”, alături de care aduce în atenția publicului repertoriul de mare popularitate, dar și lucrări dintre cele mai inedite.
O încununare a numeroaselor sale apariții scenice o constituie deținerea funcției de solist concertist al Filarmonicii „Dinu Lipatti” Satu Mare începând cu anul 2019.

Este posibil ca imaginea să conţină: 2 persoane, text

Leave A Comment

%d bloggers like this: