Un sondaj IRES realizat la finalul anului 2018 împreună cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și IPP arată că românii percep fenomenul discriminării drept o problemă a societății. Țintele predilecte ale discriminării sunt homosexualii (74%), romii (72%), imigranții (69%), musulmani (68%), persoane cu HIV SIDA (58%), persoane de altă religie (58%), maghiari (53%) și evrei (46%).
Sondajul a fost făcut în perioada 26 noiembrie – 10 decembrie 2018 pe un eșantion de 1.300 de persoane, prin metoda CATI.
Fenomenul de discriminare s-a acutizat în perioada recentă, arată studiul citat. Marea majoritate a respondenților (65%) consideră că în ultimii ani discursul urii a crescut în România, ceea ce sugerează mai degrabă o involuție sau o depărtare față de valorile liberale europene asumate în cadrul UE. Școala, guvernul și biserica sunt principalele instanțe care ar trebui să se implice mai mult pentru a opri discursul urii în societate, potrivit răspunsurilor date de participanții la studiu.
Principalele tendințe surprinse de sondaj:
Fenomenul discriminării este perceput ca fiind o problemă de către mare majoritate a populației (71%), 63% considerând că el se manifestă cu o frecvență ridicată în societatea românească.
1/3 dintre respondenți cunosc fenomenul discriminării din experiență directă, dar există și o percepție indirectă mediată de televiziune (29%), Internet (9%), familie (9%), prieteni (6%) și rețele de socializare (5%).
Raportarea identitară la alte persoane cu caracteristici diferite se face preponderent după starea de sănătate (61%), obiceiurile (53%), orientarea sexuală (47%), limba (44%) și religia (42%), ceea ce sugerează indirect și categoriile de persoane care sunt cel mai probabil să fie discriminate în România.
Teama de diferență se manifestă într-un nivel ridicat de neîncredere, mai ales în homosexuali (74%), romi (72%), imigranți (69%), musulmani (68%), persoane cu HIV SIDA (58%), persoane de altă religie (58%), maghiari (53%) și evrei (46%).
Scala distanței sociale ne indică o intoleranță ridicată față de homosexuali (59% nu acceptă să le fie rudă, 52% nu acceptă să le fie prieteni), imigranți (39% nu acceptă să le fie rudă, 30% nu acceptă să le fie prieteni), musulmani (39% nu acceptă să le fie rudă, 28% nu acceptă să le fie prieteni), persoane care aparțin altor secte religioase (31% nu acceptă să le fie rudă, 23% nu acceptă să le fie prieteni) și persoane infectate cu HIV/SIDA (27% nu acceptă să le fie rudă, 23% nu acceptă să le fie prieteni).
În clasa a doua de intoleranță se află categoriile definite prin criteriul etnic, în următoarea ordine: romii (29% nu acceptă să le fie rudă, 18% nu acceptă să le fie prieteni), maghiarii ((24% nu acceptă să le fie rudă, 15% nu acceptă să le fie prieteni) și evreii (21% nu acceptă să le fie rudă, 14% nu acceptă să le fie prieteni).
…
