O ediţie de Centenar. Integrala articolelor religioase ale lui Ion Agârbiceanu

November 22, 2018
53 Views

Lansarea volumului va avea loc miercuri, 28 noiembrie 2018, începând cu ora 12,00, în Sala “Ioan Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Va fi un eveniment cultural şi ecumenic, de mare reverberaţie intelectuală, demn de atmosfera Centenarului României moderne.

Vor lua cuvântul: ÎPS Andrei, arhiepiscop şi mitropolit, PS Florentin, episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, Mircea Arman, managerul revistei şi al Editurii Tribuna, Horia Bădescu, Constantin Cubleşan şi Ilie Rad.

 

A apărut, recent, volumul Ion Agârbiceanu, Articole cu caracter ecleziastic (1903-1945). Ediţie îngrijită, notă asupra ediţiei, note şi comentarii de Ilie Rad. Prefaţă de Pr. Prof. univ. dr. Stelian Tofană, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2018.

Volumul reuneşte, pentru prima oară, absolut toate articolele cu caracter religios, publicate de Ion Agârbiceanu de-a lungul a peste patru decenii (1903-1945). Este o ediţie monumentală (924 pagini, la care se adaugă 24 de fotografii color), de o rigoare ştiinţifică exemplară.

Beneficiind de informaţiile din lucrarea lui D. Vatamaniuc, Ion Agârbiceanu, Biobibliografie (Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1974), care a inventariat 202 de articole cu profil religios, editorii au tipărit 199 dintre aceastea, trei neputând fi atribuite lui Ion Agârbiceanu. La cele 199 de articole, au mai fost adăugate încă 66 de articole ecleziastice, nemenţionate de D. Vatamaniuc la capitolul aminitit din lucrarea citată.

O altă realizare remarcabilă a  ediţiei este că, din cele 265 de articole publicate (unele cu pseudonime precum: Ion Olariu, Ion Turcu, Sebastian Voicu, Sever Voicu, S.V, Tr.), 16 sunt nesemnate, fără ca D. Vatamaniuc să aducă vreun argument în favoarea paternităţii lor. În astfel de cazuri, pentru a nu fi căzut în eroarea de a reproduce articole care nu sunt ale lui Ion Agârbiceanu (cum se intâmplă cu Lucian Blaga, căruia îi sunt atribuite, fără argumente la fiecare caz în parte, zeci de articole, pe care nu le-a scris el), editorii au adus, la capitolul de Note şi comentarii, argumentele necesare în favoarea paternităţii – argumente tematice, stilistice, contextuale (de pildă, unele articole publicate în serie aveau doar la primul număr menţionat autorul; alteori, un articol nesemnat a  fost preluat de alte publicaţii, cu semnătura lui Agârbiceanu etc.).

Articolul Românii, apărători ai creştinismului, de pildă, apărut în Gazeta de duminecă ( XI, nr. 14, 6 mart. 1930, p. 1), a fost reluat în 8 publicaţii! Și modul de reproducere se făcea la nivelul rigorii ştiințifice de la vremea respectivă. Astfel, unele articole erau pur şi simplu rezumate, păstrându-se semnătura lui Agârbiceanu, din altele erau eliminate anumite pasaje sau alineate, iar la altele se făceau modificări de stil (într-un articol preluat de Foaia poporului – 43, nr. 46, 10 nov. 1935, p. 56 –, oraşul Budapesta este înlocuit cu Bucureşti!). La un alt articol, intitulat Minunile istorisite de Sf. Scriptură (Unirea poporului, XVII, nr. 45, 10 nov. 1935), când se reia în Foaia poporului, se adaugă un paragraf, fără să ştim cine a făcut această adăugire. De aceea, reproducerea ficărui articol s-a făcut după prima lui apariţie, considerând că aceasta este varianta scrisă de Ion Agârbiceanu.

O foarte mare atenţie s-a acordat transcrierii textelor, respectându-se cu sfinţenie principiile în care au fost alcătuite primele volume din seria de Opere, îngrijite de G. Pienescu şi de Agârbiceanu însuşi.

În felul acesta, ediţia are atributele unei ediţii autentic ştiinţifice, o raritate în practica editorială de azi, când amatorismul editării este în floare la noi.

Apariţia acestui prin volum cu lucrările religioase ale lui Agârbiceanu, pe care Mircea Zaciu îl considera “unul dintre puţinii scriitori profund creştini din literatura română”, mai are încă o semnificţie: este vorba de faptul că, după cum spunea tot Mircea Zaciu,  “vocaţia şi trăirea sentimentului religios au fertilizat opera, i-au acordat o dimensiune în mare măsură absentă din creaţia multor contemporani”, astfel încăt “o posibilă relectură a operei se va întoarce în mod necesar (şi cu bune şanse de împrospătare a receptării) la acest suport ideatic şi afectiv, care animă întregul univers epico-liric al lui Agârbiceanu.” În acelaşi sens, Răzvan Voncu scria în cronica dedicată acestui volum: “Se poate spune, cu tot respectul pentru istoricii literari care s-au ocupat până acum de Ion Agârbiceanu […], că se impune o relectură, din perspectiva acestei comuniuni a ficţiunii cu teologia. Probabil că nu ar schimba locul pe care scriitorul îl ocupă în canonul nostru istoric, dar ar contribui la mai buna întelegere a resorturilor operei sale” (Răzvan Voncu, Un teolog blând: Ion Agârbiceanu, în România literară, an L, nr. 48, 9 nov. 2018, p. 6).

Volumul acesta, pregătit de editorii clujeni, vine în continuarea celor 8 volume din seria de “Opere fundamentale”, serie coordonată de acad. Eugen Simion. În cele peste 15.000 de pagini ale operei  agârbicene, reproduse în această colecţie, au fost incluse toate cele 18 volume ale ediţiei G. Pienescu, ediţie continuată de Mariana şi Victor Iova, precum şi restul volumelor publicate de Agârbiceanu, cititorii având acum la dispoziţie toate textele scriitorului ardelean, tipărite în volume (cu excepţia volumului de teatru, Scene, apărut în 1922, care va fi reluat în alt context).

A fost o muncă uriaşă, răsplătită, de altfel, cu Premiul “Perpessicius”, acordat ediţiei, în 2014, de către Muzeul Naţional al Literaturii Române, în colaborare cu Academia Română.

Volumul de faţă are o copertă realizată de cunoscutul grafician clujean, Könczey Elemér, cu imagini şi caractere din iconografia religioasă, iar tehnoredactarea şi viziunea artistică aparţin doamnei Edit Fogarasi, creatoarea vinietelor care înfrumuseţează începutul fiecărui articol.

 

Volumul Articole cu caracter ecleziastic a apărut cu sprijinul financiar al următoarelor instituţii, companii şi asociaţii: Consiliul Judeţean Cluj, NTT Data, Editura Tribuna şi Asociaţia Română de Istorie a Presei.

De asemenea, precizăm că volumul Articole cu caracter ecleziastic a fost nominalizat, în 10 septembrie 2018,  pentru Premiul “Constantin Brâncoveanu” al Fundaţiei Alexandrion (preşedintele juriului: acad. Dan Berindei; vicepreşedinte: prof. univ. dr. Andrei Marga), la secţiunea Literatură, alături de Mihail Șora, pentru întreaga carieră, şi Radu Cosașu, pentru întreaga carieră, în final premiul fiind acordat domnului acad. Eugen Simion, pentru întreaga carieră.

Colectivul de editori care s-au implicat în realizarea acestei ediţii sunt cinci tineri cercetători, toţi doctoranzi sau doctori ai Şcolii Doctorale de Ştiinţe Politice şi ale Comunicării, din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai”: drd. Mihai Cistelican, drd. Otilia Mureşan, drd. Alexandra Ormenişan, drd. Flavia Topan, dr. Carmen Ţăgşorean, cărora li s-a adăugat doamna Maria Neagu, de la Bucureşti, care a transcris zeci de articole, inexistente în periodicele de la bibliotecile clujene, cu multe colecţii incomplete, numere lipsă sau deteriorate etc.

 

Leave A Comment

%d bloggers like this: