Daniel Buda – Infrastructura de transport este o prioritate pentru Uniunea Europeană! Nu și pentru Guvernarea PSD-ALDE!

November 16, 2018
190 Views

“În cadrul ședinței Comisiei de Dezvoltare Regională a Parlamentului European, al cărei membru sunt, a fost supus spre adoptare proiectul de aviz al raportului privind „Măsurile de simplificare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport”. La acest raport am depus o serie de amendamente care au fost și adoptate de către colegii mei.
Un prim amendament formulat și adoptat se referă la faptul că Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului stabilește un cadru comun pentru crearea unor rețele interoperabile de ultimă generație pentru dezvoltarea pieței interne care trebuie să țină cont și de evoluția dinamică a sectorului de transport și a noilor tehnologii în viitor. Rețelele transeuropene de transport (TENT) au o structură pe două niveluri: rețeaua globală asigură conectivitatea tuturor regiunilor din Uniune, în timp ce rețeaua centrală este formată din acele elemente ale rețelei care au cea mai mare importanță strategică pentru Uniune. Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 definește obiective obligatorii referitoare la finalizarea implementării, rețeaua centrală urmând să fie finalizată până în 2030, iar rețeaua globală, până în 2050.
Un alt amendament subliniază faptul că în pofida necesității și a termenelor limită obligatorii, experiența a arătat că multe investiții care vizează finalizarea TEN-T se confruntă cu proceduri de acordare de autorizații, proceduri de achiziții transfrontaliere și alte proceduri complexe. Astfel, se impune introducerea unui cadru unic care să urmărească sincronizarea procedurilor în cadrul proiectelor la nivel transfrontalier. Această situație pune în pericol implementarea la timp a proiectelor și, în multe cazuri, conduce la întârzieri semnificative și la costuri mai mari. Pentru a aborda aceste aspecte și a face posibilă finalizarea sincronizată a TEN-T, este necesară o acțiune armonizată la nivelul Uniunii.
Mai mult, în pofida necesității și a termenelor limită obligatorii, experiența a arătat că multe investiții care vizează finalizarea TEN-T se confruntă cu proceduri greoaie și lente de acordare de autorizații, proceduri de achiziții transfrontaliere și alte proceduri complexe. Această situație pune în pericol implementarea la timp a proiectelor și, în multe cazuri, conduce la întârzieri semnificative și la costuri mai mari. Pentru a aborda aceste aspecte și a face posibilă finalizarea sincronizată a TEN-T, este necesară o acțiune armonizată la nivelul Uniunii.
De asemenea, am dorit să subliniez într-un alt amendament faptul că în cadrele juridice ale multor state membre, se acordă un tratament prioritar anumitor categorii de proiecte, pe baza importanței lor strategice pentru economie. Tratamentul prioritar se caracterizează prin termene mai scurte, proceduri simultane, simplificate, sau perioade limitate de timp pentru recurs, asigurându-se în același timp atingerea obiectivelor altor politici orizontale. Atunci când un astfel de cadru există într-un context juridic național, acesta ar trebui să se aplice automat proiectelor Uniunii recunoscute ca proiecte de interes comun în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1315/2013.
Este extrem de important ca proiectele rețelei centrale să fie sprijinite prin proceduri integrate de acordare de autorizații, pentru a permite o gestionare clară, transparentă și coerentă a procedurii generale și pentru a oferi un punct unic de intrare pentru investitori. Statele membre ar trebui să desemneze o autoritate competentă în conformitate cu cadrele juridice naționale și cu structurile administrative proprii. Înființarea unei singure autorități competente la nivel național care să integreze toate procedurile de acordare de autorizații (ghișeul unic) ar trebui să reducă complexitatea, să îmbunătățească eficiența și să sporească transparența procedurilor pentru a permite punerea eficientă în aplicare a proiectelor și atingerea obiectivelor prevăzute. De asemenea, acest lucru ar trebui să ducă și la consolidarea cooperării dintre statele membre, după caz. Procedurile ar trebui să promoveze o cooperare reală între investitori și autoritatea competentă unică și, prin urmare, ar trebui să permită delimitarea în etapa anterioară depunerii cererii din cadrul procedurii de acordare de autorizații. Această delimitare ar trebui să fie integrată în descrierea detaliată a cererii și să respecte procedura prevăzută la articolul 5 alineatul (2) din Directiva 2011/92/UE, astfel cum a fost modificat prin Directiva 2014/52/UE.
Nu în ultimul rând, implementarea proiectelor de infrastructură privind rețeaua centrală TEN-T ar trebui sprijinită, de asemenea, prin orientări ale Comisiei care să clarifice implementarea anumitor tipuri de proiecte, respectând în același timp acquis-ul Uniunii și stabilind un echilibru între nevoile de dezvoltare și obiectivele Uniunii privind schimbările climatice. De exemplu, Planul de acțiune pentru natură, cetățeni și economie prevede astfel de orientări care să ofere mai multă claritate în vederea respectării Directivelor privind păsările și habitatele. Sprijinul direct privind achizițiile publice ar trebui pus la dispoziție pentru proiecte de interes comun în scopul de a se asigura cel mai bun raport calitate-preț pentru utilizarea banilor publici. În plus, ar trebui să se pună la dispoziție asistență tehnică adecvată în cadrul mecanismelor elaborate pentru cadrul financiar multianual 2021-2027, în scopul de a oferi sprijin financiar proiectelor TEN-T de interes comun.” arata europarlamentarul clujean Daniel Buda

Leave A Comment

%d bloggers like this: