Raportul Planeta Vie 2018 realizat de organizaţia non-guvernamentală pentru conservarea naturii World Wide Fund for Nature (WWF) atrage atenţia că populaţiile globale de specii de vertebrate au scăzut, în medie, cu 60% în ultimiii 40 de ani. Factorii care au dus la pierderea actuală a biodiversităţii sunt exploatarea excesivă a naturii şi agricultura, ambele legate de creşterea consumului uman.
Sub presiune factorului antropic, populaţia de vertebrate sălbatice de pe Pământ a scăzut cu 60% între anii 1970 şi 2014, conform unui nou bilanţ, din ce în ce mai alarmant la fiecare ediţie, realizat de organizaţia non-guvernamentală pentru conservarea naturii World Wide Fund for Nature (WWF).
“Conservarea naturii nu înseamnă doar protejarea tigrilor, a urşilor panda şi a balenelor pe care le preţuim”, a declarat directorul WWF Marco Lambertini. ”Este mult mai vastă: nu poate exista un viitor sănătos şi prosper pentru oameni pe o planetă cu o climă destabilizată, cu oceane şi râuri epuizate, cu sol degradat şi cu păduri defrişate, pe o planetă deposedată de biodiversitate”, a adăugat el.
Declinul faunei sălbatice vizează întregul glob şi în special regiunile cele mai afectate, precum cele de la tropice, potrivit celui de-al 12-lea raport ”Living Planet” (Planeta vie), publicat marţi de WWF şi realizat în urma monitorizării a 16.700 de populaţii (4.000 de specii).
Natura: esenţială pentru viaţă şi economia globală
În ultimele decenii, activitatea umană a afectat în mod semnificativ habitatele şi resursele naturale de care depind atât speciile sălbatice, cât şi oamenii, cum ar fi oceanele, pădurile, recifele de corali, zonele umede şi mangrovele. 20% din Amazon a dispărut în doar 50 de ani, precum şi aproximativ jumătate din coralii din apele de mică adâncime, în ultimii 30 de ani, potrivit Raportului WWF.
Pe lângă pierderile suferite de natură, Raportul Planeta Vie evidenţiază şi contribuţia naturii la economia mondială. La nivel global, natura oferă servicii în valoare de aproximativ 125 trilioane de dolari pe an, şi furnizează şi aer curat, apă curată, alimente, energie, medicamente şi alte produse şi materiale.
Raportul WWF analizează în mod special importanţa polenizatorilor responsabili pentru producţia agricolă anuală de 235-577 de miliarde de dolari şi modul în care un climat în schimbare, practicile agricole intensive, speciile invazive şi bolile nou apărute le-au afectat abundenţa, diversitatea şi sănătatea. Agricultorii americani au cheltuit anul trecut 273 de milioane de dolari ca să aducă stupi de albine, doar pentru a poleniza livezile de migdali. Iar Marea Barieră de Corali contribuie cu 5,7 miliarde de dolari şi 69.000 de locuri de muncă la economia Australiei.
„Natura a susţinut în tăcere şi a alimentat societăţile şi economiile noastre timp de secole şi continuă să o facă şi astăzi. În schimb, lumea a continuat să considere natura şi serviciile sale ca un drept, nereuşind să ia măsurile necesare pentru a stopa pierderea naturii în ritm tot mai accelerat. Este timpul să ne dăm seama că un viitor sănătos şi sustenabil pentru toţi este posibil numai pe o planetă pe care natura prosperă, iar pădurile, oceanele şi râurile sunt pline de biodiversitate şi viaţă “, spune Marco Lambertini, directorul general, WWF Internaţional. „Trebuie să regândim urgent modul în care folosim şi apreciem natura – din punct de vedere cultural, economic şi pe agendele noastre politice. Trebuie să ne gândim la natură ca fiind frumoasă şi inspiraţională, dar şi indispensabilă. Noi – şi planeta – avem nevoie acum de o un nou pact global pentru natură şi oameni”, a completat aceasta.
Raportul precedent indica o scădere cu 52% între 1970 şi 2010. Nimic nu pare să încetinească prăbuşirea efectivelor de vertebrate sălbatice, cu 60% în prezent. Pentru zona Caraibe / America de Sud bilanţul este ”înfricoşător” – cu 89% mai puţine efective de faună sălbatică în 44 de ani – iar în America de Nord şi Groenlanda situaţia se prezintă mai bine – cu 23% mai puţine efective. În zona vastă a Europei, a Africii de Nord şi Orientul Mijlociu scăderea este de 31%.
Explicaţia constă, mai întâi, în pierderea habitatelor ca urmare a agriculturii intensive, a activităţilor de minerit, a urbanizării… ce a condus la defrişări, epuizarea sau scăderea calităţii solului. În Brazilia, care tocmai a ales un preşedinte al cărui program nu evocă nici despăduririle, nici încălzirea climatică, pădurea amazoniană se micşorează din ce în ce mai mult, cum este şi cazul savanei din Cerrado care cedează locul culturilor de soia şi creşterii bovinelor.
La nivel global, doar 25% din suprafaţa solului nu prezintă amprente umane; în 2050 aceasta va fi de doar 10%, potrivit oamenilor de ştiinţă din cadrul Platformei interguvernamentale privind biodiversitatea şi serviciile ecosistemice (IPBES). La acestea se adaugă pescuitul, braconajul, poluarea, speciile invazive, bolile, schimbările climatice.
„Ne tăiem craca de sub picioare”
….
Detalii : www.wwf.ro
