Aderarea României la euro trebuie privită dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de comparaţia cu ritmul de aderare al ţărilor din regiune, a susţinut, joi, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale al României (BNR).
„Acest lucru nu înseamnă în niciun caz că România este sceptică în ceea ce priveşte adoptarea monedei euro, ci doar că are nevoie de o viziune cuprinzătoare, menită să asigure calendarul adecvat al acestui moment şi intrarea cu succes în zona euro”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei „The Danube Triangle”.
Oficialul BNR a făcut această afirmaţie, în contextul în care România nu a anunţat încă o dată când va adera la euro, iar Bulgaria este deja într-o fază avansată de aderare la euro şi alte ţări mai mici din regiune folosesc deja euro.
„Bulgaria se află sub supravegherea unui Consiliu monetar şi este firesc să se gândească la adoptarea euro drept o cale de ieşire sănătoasă din acest mecanism de politică monetară. Adoptarea acestui mecanism, cu mai mult de două decenii în urmă, înseamnă că peste jumătate din paşii spre accederea la zona euro au fost făcuţi”, a subliniat Isărescu.
Un Consiliu monetar înseamnă un curs de schimb fix, pentru Bulgaria, spre deosebire de România, care are un curs de schimb flexibil şi un regim de ţintire a inflaţiei, precum Ungaria, Polonia şi Cehia. „Din acest motiv, abordarea este diferită, adoptarea euro este un proces mai complex, fiind un proces diferit”, a adăugat Isărescu.
În plus, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia, Slovenia au adoptat euro înaintea României, deoarece „sunt ţări relativ mici, cu un nivel diferit de convergenţă reală”, a subliniat oficialul Băncii Centrale.
„România a parcurs cu siguranţă un drum lung în ceea ce priveşte convergenţa economică, un proces al cărui început este legat de perspectivele de aderare la UE, înregistrând o creştere semnificativă a PIB pe cap de locuitor ca pondere a mediei faţă de zona euro, de la 31,7% în 2005, la 58,6% în anul 2017”, a detaliat Isărescu.
….
