Ce trebuie să ştim despre referendumul pentru familie

October 4, 2018
50 Views

Referendumul pentru redefinirea familiei, ce va costa statul român 35 de milioane de euro, necesită prezenţa la vot a 5,68 milioane cetăţeni pentru a fi validat. Pentru cei ce nu doresc validarea lui sau îl consideră inutil neparticiparea este modul legitim de exprimare a opţiunii politice.
La sfârşitul săptămânii are loc referendumul de modificare a Constituţiei României pentru redefinirea familiei. Toţi cetăţenii români care au împlinit 18 ani (inclusiv în ziua referendumului) se pot prezenta la vot dacă vor să fie schimbată constituţia. Excepţie fac cei cu probleme mentale dovedite şi a cei condamnaţi la pierderea drepturilor electorale. Se poate vota atât în localitatea de domiciliu – la secţiile de votare unde sunteţi arondaţi, pe baza cărţii de identitate – sau dacă vă aflaţi într-o altă localitate decât cea în care sunteţi înscrişi în lista electorală vă puteţi exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, urmând să fiţi înscrişi pe o listă suplimentară pe baza actului de identitate.
Pentru persoanele netransportabile din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare desemnează din cadrul biroului un număr de membri care să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării, pentru a se efectua votarea.
În cazul românilor din străinătate, aceştia vor vota în cadrul secţiilor de vot din străinătate. MAE organizează, pentru referendumul pentru familie, 377 secţii de votare în străinătate, cele mai multe fiind organizate în Italia (58), Spania (47), Republica Moldova (35). Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot vota doar pe baza paşaportului (simplu, electronic sau temporar). În străinătate legea electorală nu permite votul cu urna specială.

Când este validat rezultatul referendumului
Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral, la data de 2 octombrie 2018, este de 18.951.721, din care 18.279.534 de alegători au domiciliul sau reşedinţa în ţară, inclusiv. Astfel, pentru ca un referendum să fie validat e nevoie să se îndeplinească, cumulativ, două condiţii, conform art. 5 din Legea 3/2000: prezenţa la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente, adică 5.685.517 persoane cu drept de vot şi minimum 25% dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale (4,72 milioane) să îşi exprime valid votul (adică să voteze „da” sau „nu”).

Exprimarea unei opţiuni politice şi prin neparticipare
În condiţiile în care este greu de imaginat ca prima din aceste condiţii să fie îndeplinită, dar nu şi a doua (adică peste 2 milioane de oameni să-şi anuleze votul), neparticiparea la acest scrutin este singura opţiune pentru cei ce nu doresc ca acest referendum să treacă. Cei ce consideră acest referendum inutil şi nu doresc validarea lui, trebuie să ştie că prin participarea la vot, fie că aleg o opţiune (da/nu) sau aleg să îşi anuleze votul, contribuie direct la atingerea pragului minim de 30%.
Şi opţiunea de neparticipare la vot, după cum a admis chiar Curtea Constituţională după referendumul din 2012, reprezintă un mod legitim de manifestare a unei opinii politice. „Exprimarea unei opţiuni politice poate avea loc nu numai prin participarea la referendum, ci şi chiar prin neparticiparea la acesta mai ales în situaţiile în care legislaţia relevantă impune un anumit cvorum de participare”, se arată într-o hotărâre a instanţei constituţionale.

Nu toate Bisericile au îndemnat la participarea la referendum
Biserica Ortodoxă Română a cerut enoriaşilor să participe la referendum şi să voteze „da”, afirmând, într-un comunicat semnat de Patriarhul Daniel, că participarea este „este un act de mărturisire a credinţei în iubirea lui Dumnezeu pentru familie” şi „un examen de maturitate spirituală pentru a alege între valori permanente şi ideologii efemere”. Pe de altă parte, Biserica Evanghelică din România a susţinut că instituţia căsătoriei nu este contestată şi că nu trebuie apărată, căsătoria fiind ancorată în Codul Civil.
„Majoritatea parlamentară şi Guvernul atrag atenţia asupra unei teme de formă. Scopul este de a distrage atenţia de la propria corupţie, violarea a justiţiei, a nepotismului, ostilităţii faţă de UE şi democraţie. Face abuz de buna credinţă a populaţiei României pentru a se prezenta drept mântuitorii şi salvatorii credincioşiei”, se arată în apelul Bisericii Evanghelice pe această temă.

Dificultăţi în organizarea referendumului
Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, numărul total al secţiilor de votare organizate în ţară este de 18.662. În ultimele zile multe birouri electorale judeţene s-au confruntat cu numărul mare de cereri de înlocuire venite din partea preşedinţilor secţiilor de votare desemnaţi. Astfel, peste 350 de preşedinţi de secţii de votare din judeţele Teleorman şi Dolj anunţau, marţi, Birourile Electorale Judeţene la care sunt arondati că nu vor putea participa la desfăşurarea referendumului.
Experţii electorali sunt persoanele aflate în evidenţa Autorităţii Electorale Permanente ce pot deveni preşedinţi ai secţiilor de votare. Experţii electorali sunt persoanele care au absolvit examenul organizat de AEP şi îndeplinesc o serie de condiţii, precum: nu fac parte dintr-un partid politic şi nu sunt urmăriţi penal, trimişi în judecată penală sau condamnaţi penal.
Referendumul pentru familie, care se va desfăşura pe 6 şi 7 octombrie, vizează înlocuirea termenului „soţi” cu sintagma „un bărbat şi o femeie” în art. 48, alin. 1 din Constituţie. Articolul în cauză afirmă că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”.

CNA elimină interdicţia de a face campanie în zilele de referendum
Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a modificat, cu trei zile înainte de procesul de consultare, regulile de desfăşurare a campaniei pentru referendum. Articolul 8 al Deciziei CNA nr. 441 din 20.09.2018 a fost schimbat, fiind eliminată interdicţia de a transmite „îndemnuri de a vota sau de a nu vota” în timpul exprimării votului – respectiv pentru cele două zile destinate votului. Anterior, articolul 8 al Deciziei interzicea campania electorală exprimată atât prin îndemnul de a vota prin DA sau NU, cât şi prin îndemnul de a vota sau de a nu vota, începând cu 24 de ore înainte de ziua votului.
„CNA a încălcat Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia, care cere să fie evitată modificarea regulilor electorale cu mai puţin de un an înainte de momentul consultării publicului. Comisia de la Veneţia asociază încălcarea acestei recomandări cu intenţia manipulării consultării publice”, se arată într-un comunicat al organizaţiei non-guvernamentale ActiveWatch.

Leave A Comment

%d bloggers like this: