Activitate la comisia de educație a PNL Cluj

În data de 28.02.2018 a avut loc la sediul PNL Cluj o activitate a comisiilor reunite de educație, municipale și județene, a PNL Cluj.

D-na Marinela Marc, responsabilul comisiei de educație, a făcut o prezentare a documentului Cartea neagră a guvernării PSD-Domeniul 3.5 Politici în domeniul educației, punctând asupra principalelor măsuri anunțate de PSD în Programul de guvernare și a modului lor de îndeplinire din punctul de vedere al PSD: pachetul social garantat pentru educație, dezvoltarea sistemului de educație timpurie,programele de antreprenoriat, descentralizarea, transparența decizională, pregătirea profesională a cadrelor didactice, infrastructura școlară, creșterea ratei de participare la educație de calitate, excelența în educație, întărirea prestigiului universităților românești. Discuțiile care au urmat pornind de la materialul prezentat au scos în evidență și alte aspecte negative care au apărut ulterior legate de salarizare, de costul standard în învățământul preuniversitar care nu acoperă cheltuielile cu salarizare în anumite categorii de școli(școlile cu efective reduse din mediul rural, liceele vocaționale de artă, unde profesorul lucrează de multe ori cu un elev, nu cu o clasă întreagă), comunicările defectuoase cu Ministerul educației/Inspectoratele școlare care au produs confuzii în sistemul de învățământ etc
D-na Marinela Marc a făcut o prezentare a istoricului școlii profesionale românești, de la ceea ce reprezenta învățământul profesional în 1990, până în anul 2003, când ministrul Ecaterina Andronescu a decis înființarea Școlii de Arte și Meserii, pe cinci ani, adica ruta progresivă a liceului, clasele IX-XIII, o decizie greșită, pentru că elevii ajunși pe aceasta rută erau oarecum obligați să finalizeze liceul și să susțină examenul de bacalaureat, astfel aproape toți ajungând la universități, dintre care multe s-au transformat în fabrici de diplome fără nicio corelație cu piața muncii.
În 2009, tot în timpul mandatului d-nei Ecaterina Andronescu la Ministerul Educației, această formă de învățământ a fost desființată, pentru ca, prin Legea Educației Naționale nr.1/2011 să se reintroducă școala profesională, așa cum era odată, după învățământul obligatoriu. Mai mult, exista și posibilitatea derulării unor cursuri de formare profesională de scurtă durată, câteva luni, la cererea și cu susținerea logistică a agenților economici. Urma să apară legislația secundară, în care să fie stipulat clar cum ar fi urmat să funcționeze învățământul profesional.
În ceea ce privește învăţământul profesional dual, acesta a fost introdus în România în vremea mandatului ministrului Daniel Funeriu şi a fost un adevărat succes, în special în Braşov, unde există singura şcoală profesională cu statut juridic din România, Kronstadt. Durata lui a fost, iniţial, de doi ani, începând din clasa X-a, având în vedere că în Legea Educaţiei din 2011, clasa a IX-a fusese trecută la gimnaziu, astfel încât elevii să urmeze 10 clase de învăţământ general obligatoriu, înainte să-şi aleagă o flilieră de studii axată pe abilităţile lor. În anul 2014, prin modificarea Legii educației, a fost introdus învăţământul profesional de trei ani, începând din casa a IX-a, iar din anul 2017 se înființează prin Ordin al ministrului educației învăţământul dual, care se poate organiza în unităţi de învăţământ de stat, particulare sau confesionale autorizate sau acreditate, în baza unui contract de parteneriat încheiat între unul sau mai mulţi operatori economici sau asociaţie/consorţiu de operatori economici/clustere, unitatea de învăţământ şi unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară şi prin care se stabilesc condiţiile de colaborare, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi costurile asumate de parteneri.
În cadrul discuțiilor care au urmat, a reieșit că nu există diferențe majore între învățământul profesional și învățământul dual, ambele fiind organizate în școli la propunerea operatorilor economici. Singura diferență substanțială constă în faptul că agenții economici sunt obligații să susțină elevi cu încă o bursă și alte stimulente financiare. Majoritatea agenților economici au reclamat un aspect care ar fi trebuit reglementat juridic prin acte normative elaborate de minister, în sensul de a identifica o madalitate contractuală prin care absolvenții acestei forme de învățământ profesional să fie obligați să lucreze o anumită perioadă la operatorul economic care l-a susținut financiar pe perioada școlarizării, altfel aceștia nu au garanția că, la absolvirea învățământului dual, vor avea forța de muncă pregătită în școlile profesionale.
Domnul Hadrian Arion a propus ca activitatea din luna martie să se desfășoare în data de 27 martie, când se omagiază unirea Basarabiei cu România, iar la activitate să fie invitate personalități ale mediului academic clujean și reprezentanți ai presei, astfel încât evenimentul să se desfășoare sub sigla Anului Centenarului Marii Uniri- propunere acceptată de toți cei prezenți.

Leave A Comment

%d bloggers like this: