CCR: Statutul magistraților, parțial neconstituțional

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, marţi, că sunt neconstituţionale unele dispoziţii din modificările la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a anunţat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

El a spus că au fost admise obiecţii care vizau mai ales răspunderea magistraţilor.

“Am reuşit să ne pronunţăm cu privire la legea cu privind la statutul magistraţilor şi procurorilor. (…) Soluţiile au fost de respingere ca inadmisibile a unor texte care vor fi precizate în comunicate şi care se referă la nemotivarea mai ales a criticilor. Am admis o serie de critici care vizează critici intrinseci referitoare la mai multe texte din cuprinsul legii. (…) Unele dintre aceste critici care vizau mai ales răspunderea magistraţilor au fost admise şi am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei-credinţe şi a gravei neglijenţe. Celelalte texte pentru care am admis obiecţia de neconstituţionalitate sunt prevăzute în comunicate. Pentru o altă serie de texte am respins ca neîntemeiate criticile”, a precizat şeful CCR.

Tot marți, Curtea Constituţională a României a amânat pentru 13 februarie, discuţiile în cazul sesizărilor privind modificările la Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe 23 ianuarie, Plenul CCR a adoptat cu unanimitate de voturi obiecţiile de neconstituţionalitate privind patru puncte din articolul I al Legii privind organizarea judiciară. Totodată, s-au respins, cu majoritate de voturi, obiecţiile referitoare la celelalte dispoziţii ale actului normativ.

″În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de un număr de 29 de senatori aparţinând grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite şi a constatat că dispoziţiile art. I pct. 2, 4, 29 şi 61 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituţionale. Cu majoritate de voturi, a respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată de aceiaşi autori şi a constatat că celelalte dispoziţii ale Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituţionale în raport de criticile formulate”, se preciza într-un comunicat al CCR transmis AGERPRES.

Pe 22 decembrie 2017, ÎCCJ a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu neconstituţionalitatea unor articole modificate de Parlament din alte două legi, respectiv Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

“Eliminarea formei anterioare a alineatului (2) al art. 2, în conţinutul căruia sunt menţionate expres instanţele care funcţionează în cadrul sistemului naţional de justiţie, este de natură a atrage încălcarea prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, care impun cerinţa ca instanţele judecătoreşti să fie stabilite de lege. Or, în condiţiile în care însăşi legea privind organizarea judiciară omite să stabilească, printr-o enumerare concretă, instanţele judecătoreşti care au atributul realizării justiţiei, obligaţia instituită de Constituţia României privitoare la stabilirea prin lege a instanţelor judecătoreşti rămâne nerealizată”, se arată în sesizarea privind Legea 304/2004.

Conform aceleiaşi surse, înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie reprezintă o măsură neconstituţională, contravenind prevederilor art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii.

Printre criticile aduse Legi 317/2004 se numără cea referitoare la modul de verificare a veridicităţii declaraţiilor date de membrii CSM.

“Aceste dispoziţii sunt neconstituţionale, întrucât stabilirea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii ca organe abilitate să efectueze verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile date de judecătorii şi procurorii aleşi, încalcă principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat consacrat prin art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală şi al independenţei justiţiei stabilit în art. 124 alin. (3) din Constituţie”, se precizează în sesizare.

În aceeaşi zi, PNL a înregistrat la CCR o sesizare referitoare la vicii de neconstituţionalitate ale legii de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

“Există amendamente certe care sunt adoptate cu încălcarea prevederilor constituţionale şi a unor angajamente europene ale României în privinţa acestei legi. Am identificat critici de neconstituţionalitate care ţin de procedură. A fost încălcat principiul autonomiei parlamentare. Ne-am trezit în situaţia în care o comisie specială, în loc să fie sesizată de Birourile permanente reunite ale Parlamentului, a fost sesizată atât pentru dezbatere în Cameră, cât şi pentru dezbatere în Senat doar de Birouri permanente individuale ale celor două Camere. (…) Am identificat, de asemenea, vicii de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte autonomia parlamentară şi încălcarea dreptului la iniţiativă legislativă”, declara senatorul liberal Iuliana Scântei.

Obiecţia de neconstituţionalitate privind modificarea Legii 317/2004 pentru funcţionarea CSM a fost depusă de liberali la CCR pe 27 decembrie 2017.

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, PNL a identificat vicii de neconstituţionalitate de natură a invalida proiectul de lege în ansamblul său, atât în raport cu modalitatea de adoptare a acestuia, cât şi în raport cu reglementări contrare Constituţiei, care fac referire la procedura de alegere a conducerii CSM.

 

Leave A Comment

%d bloggers like this: