Inspecţia Judiciară (IJ) a exercitat acţiune disciplinară faţă de Laura Codruţa Kovesi, procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, şi Marius Constantin Iacob, procuror-şef adjunct al DNA, pentru săvârşirea unor abateri.
Acţiunea a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea celor doi magistraţi.
Potrivit unui comunicat de presă al IJ, în cazul lui Kovesi, una dintre abaterile disciplinare se referă la ‘manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiÅ£iei, săvârÅŸite în exercitarea sau în afara exercitării atribuÅ£iilor de serviciu, constând în aceea că, în cadrul unei ÅŸedinÅ£e de lucru, a avut manifestări de natură a aduce atingere onoarei ÅŸi probităţii profesionale a magistraÅ£ilor procurori, precum ÅŸi prestigiului justiÅ£iei, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spaÅ£iul media la data de 18 iunie 2017.
“ÃŽn concret, procurorul ÅŸef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii ÅŸi credibilităţii instituÅ£iei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare “cu miniÅŸtri”, de impact mediatic, ÅŸi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv ÅŸi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 ÅŸi a folosit exprimări inadecvate la adresa CurÅ£ii ConstituÅ£ionale ÅŸi a unui judecător al CurÅ£ii ConstituÅ£ionale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcÅ£ie de care se prioritizează soluÅ£ionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora ÅŸi calitatea oficială a persoanelor cercetate”, arată IJ.
De asemenea, Kovesi a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor, precizează sursa citată.
Totodată, acÅ£iunea a vizat “atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuÅ£iilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanÅ£ei sau al parchetului în care funcÅ£ionează, inspectori judiciari, avocaÅ£i, experÅ£i, martori, justiÅ£iabili ori reprezentanÅ£ii altor instituÅ£ii’, constând în aceea că prin intermediul unei corespondenÅ£e electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte ÅŸi expresii cu un conÅ£inut vădit denigrator, insultător ÅŸi ameninţător, respectiv ‘laÅŸi’, ‘bârfitori’, ‘infractori’, făcând cunoscut acestora faptul că ‘există deja un cerc de suspecÅ£i’, cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligaÅ£ia de rezervă ÅŸi normele de conduită ataÅŸate profesiei de magistrat.
IJ invocă ÅŸi “nerespectarea în mod nejustificat a dispoziÅ£iilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanÅ£ei sau al parchetului ori a altor obligaÅ£ii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente”, constând în aceea că “a încălcat cu ÅŸtiinţă dispoziÅ£iile art. 7 lit. b din Regulamentul de ordine interioară al DirecÅ£iei NaÅ£ionale AnticorupÅ£ie, aprobat prin Ordinul Ministrului JustiÅ£iei nr.1643/C din 15.05.2015, publicat în Monitorul Oficial al României nr.350 din 21.05.2015, care se referă la atribuÅ£iile procurorului ÅŸef al DirecÅ£iei NaÅ£ionale AnticorupÅ£ie ÅŸi prevede că acesta: “urmăreÅŸte repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea ÅŸi pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea ÅŸi operativitatea soluÅ£ionării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilităţile în exercitarea funcÅ£iei”, prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se află într-o vădită stare de incompatibilitate, mai arată comunicatul menÅ£ionat.
ÃŽn ceea ce îl priveÅŸte pe Marius Constantin Iacob, IJ arată că acÅ£iunea faţă de acesta a vizat “nerespectarea îndatoririi de a se abÅ£ine atunci când judecătorul sau procurorul ÅŸtie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abÅ£inerea sa’, constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declaraÅ£ie de abÅ£inere, deÅŸi se afla, în mod vădit, în situaÅ£ia de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65 alin.1 ÅŸi art. 66 Cod procedură penală.