Armata Romaniei sarbatoreste astazi, 12 noiembrie : Ziua Geodezilor Militari, Ziua Cercetasilor Militari si Ziua Statului Major al Apararii.

Armata Romaniei sarbatoreste astazi, 12 noiembrie : Ziua Geodezilor Militari, Ziua Cercetasilor Militari si Ziua Statului Major al Apararii.

La multi ani!

La 12 noiembrie, se sărbătorește Ziua Geodezilor Militari.
Potrivit site-ului Direcției Topografice Militare “General de Divizie Constantin Barozzi”, www.geomil.ro, bazele Serviciului Topografic al Armatei Române au fost puse prin semnarea, de către domnitorul Al.I. Cuza (1859-1866), a Înaltului Ordin de Zi nr. 83 din 12 noiembrie 1859, prin care se înființa “Corpul (Korpu) de Stat Major General”, care avea în compunerea sa o structură de specialitate care să execute “Tot ce se atinge de lucrările topografice, geodezice și statistice, precum și ridicarea și lucrarea planurilor de acest fel și aplicarea acestor lucrări la facerea hărței cadastrale a Principatelor Unite”.

Armata Română sărbătorește Ziua Cercetașilor Militari la 12 noiembrie.
La data de 12/24 noiembrie 1859, prin Ordinul de Zi nr. 83, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat actul de constituire a Secției a II-a din cadrul Corpului de Stat Major General, un prim element organizat al cercetării în Armata Română, se arată în ”Calendarul Tradițiilor Militare” (2010).
La 24 octombrie 1964, prin Ordinul Ministrului Forțelor Armate, Compania 258 Cercetare din garnizoana Iași se transformă în Batalionul 161 Cercetare, cu reședința la Vaslui, la data înființării, unitatea fiind constituită din comanda batalionului și statul major, aparatul politic, serviciul tehnic, spatele batalionului și serviciul financiar, subunitatea de asigurare de luptă (plutonul transmisiuni), subunitățile de luptă cu o companie de cercetare pe tancuri, o companie de cercetare pe transportoare blindate, o companie de cercetare în adâncime și subunități și formațiuni de spate, potrivit volumului menționat anterior.

La 12 noiembrie, Armata României sărbătorește Ziua Statului Major al Apărării.
După actul Unirii din 24 ianuarie 1859, cele două armate ale Principatelor aveau să se contopească, marcând, astfel, “întâiul pas către unirea definitivă a țărilor surori”, după cum se arată în volumul “Calendarul Tradițiilor Militare” (2010). Această contopire s-a materializat prin numirea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la 11/23 octombrie 1859, în fruntea forțelor armate române, devenind comandantul suprem al acestora.
Acțiunea de unificare începuse în martie 1859, când au fost dislocate la București două batalioane din Regimentul de muschetari și Bateria de artilerie călăreață din Iași, iar în capitala Moldovei a fost trimis un regiment de infanterie din Muntenia. Efectivele oștirii Moldovei numărau, la începutul anului 1859, 4.238 de militari, în timp ce efectivele armatei Țării Românești aveau 6.359 de militari. Un prim demers în unificarea celor două oștiri a fost reprezentat și de instituirea unei tabere la Florești, în Prahova, unde erau concentrați 11.000 de oameni, aceasta fiind ulterior preluată de însuși domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Comisia militară mixtă, întrunită la Focșani în luna martie 1859, a propus adoptarea aceleiași uniforme pentru “ambele corpuri ale armiei române”.

Leave A Comment

%d bloggers like this: