Si-ncet, incet o poveste se alcatuieste: “Note din zile” de Marius Iosif (XLVII)

“Daca despre lucrurile care ne trebuie sau par sa ne trebuiasca credem ca stim cate ceva, chiar si atunci cand ignoram ca ne dorim cu ardoare lucruri care vor ajunge sa ne ruineza, despre rostul vietii insesi nu stim nimic si, ca sa fim sinceri, nici nu ne intereseaza, traind de pe o zi pe alta, alergand sa ne-mplinim dorintele, cum se intampla in aceasta lume a lacomiei si unde poate ca nevoia bolnava de a tot avea e semnul unui profund deficit de fiinta.
Se-ntampla insa sa fim opriti din alergarea noastra bezmetica de o intamplare neprevazuta si-abia atunci ne e dat sa intelegem ceea ce in mod obisnuit e de inteles, si anume ca simplul fapt de a exista e o minune, ca fiecare clipa e unica si viata noastra pretuieste ca loc in care se poate arata adevarul si frumusetea, ca loc al primirii miracolului ce ni se arata chiar aici, in acest prezent, cum ar fi un minunat rasarit de soare, inflorirea unei flori sau ganguritul unui copil. Si-asa intelegand, cum obisnuim sa fotografiem lucrurile frumoase vazute intr-o excursie, se face simtita nevoia de a nota imagini si ganduri din calatoria ce ne-a fost data- viata noastra. Si-ncet, incet o poveste se alcatuieste.” (Marius Iosif)

*
așteptând miracole
constat că de fapt aștept miracole, că eul meu se presupune suficient de important pentru a i se întâmpla miracole fericite, și totuși nu fac decât să trăiesc un lung șir de zile.
am așteptat și forțat miracolul iubirii, și totuși el nu mă va salva; salvat am fost doar oprindu-mă; atunci s-a produs, am întâlnit misterul, armata, în care nu mai așteptam nimic, în care zilele deveniseră minunate doar pentru ele însele.
orice miracol, petrecut sau nepetrecut, duce la dezamăgire
*
stereocronia lui Kavafis; atunci… acum, acum… atunci.
*
Proust, așteptând miracole și descoperind în cele din urmă misterul lungului șir de zile, mister pe lângă care trecuse orb, orbit de miracolele așteptate.
*
m-am prins!
aștept miracole – apariția cărții la Dacia, răspunsul, traducerea cărții – sper în aceste miracole, și totuși știu că ele nu mă vor salva.
ar trebui să nu mai fac nimic, să suport și să-mi asum lungul șir de zile.
*
frunzărind caietul, constat că s-au petrecut multe miracole.
și totuși, nu e nici o poveste, doar o alunecare dinspre nimic spre nimic.
și vom fi singuri, singuri, până la capăt.
*
intrând în curte într-o zi mi-am surprins o întrebare : „Ce mai face vecinul ?”, și apoi mi-am amintit că el murise cu puțină vreme înaintea plecării mele în Belgia.
dacă m-aș întâlni pe neașteptate cu el, ar fi atât de firesc să-l văd plimbându-se, schimbând câteva vorbe, intrând pe poartă.
*
drum la autogară să mă întâlnesc cu Virgil, întâlnirea de un minut.
mă simt atât de rătăcit; mințile mele o iau aiurea.
doar atât:
Ne vom odihni! Ne vom odihni! Ne vom odihni!
*
ninge și-aproape mă bucur
fulgii mici alunecând jucăuși
nu e decât căderea unei ape înghețate
și ieri găseam încă o floare
toate lucrurile se petrec cum se petrec, se petrec că se petrec… și noi aureolăm totul cu o mitologie, așezăm zei în întâmplările întâmplătoare ale lumii, vedem mereu miracole acolo unde nu e decât întâmplare, și iar întâmplare, și iar întâmplare.
*
iarna cea frumoasă a lui 19…, miracolul ce se petrecuse i-a adus doar durere.

(Fragmente din volumul “Note din zile” de Marius Iosif, publicat la Editura Limes, Floresti, jud.Cluj, 2015)

Fotografiile apartin autorului.

Marius Iosif (n.25 martie 1953, Timisoara)-stranepot al poetului St.O.Iosif-este eseist, prozator, poet si traducator.A absolvit cursurile Facultatii de Filologie a Universitatii Babes-Bolyai (1979), iar in 2012 a obtinut titlul de doctor in filologie.
A debutat in 1978, in revista Echinox. Publica periodic articole in reviste din Romania si de peste hotare precum Vatra, Familia, Transilvania, Idei in dialog, Agora, Forum studentesc, Filozofie magazine (Belgia&Olanda), Clipa (SUA). In anul 2012 isi sustine lucrarea de doctorat Ipostaze literare ale experientei spirituale, lucrare apreciata cu Summa cum laude, si, ulterior publicata in volum la Editura Tracus Arte cu titlul O ecologie a sacrului (2014). A mai publicat : Tragedie si Haiku (1999), Petra (2000). Este membru al Uniunii Scriitorilor, din partea careia a primit premiul pentru debut (Filiala Targu-Mures).

Leave A Comment

%d bloggers like this: