Daniel Buda -Adoptarea de către România a monedei Euro nu este doar o necesitate. Am putea spune că este o obligație indiscutabilă!

Daniel Buda -Adoptarea de către România a monedei Euro nu este doar o necesitate. Am putea spune că este o obligație indiscutabilă!

“Astăzi am avut onoarea de a fi invitat al Facultății de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, în cadrul unei dezbateri extrem de importante în actualul context european și anume “Reforma UE. Opțiuni privind viitorul proiectului european”. Dezbaterea a avut loc în Aula Facultății de Studii Europene, fiind prezenţi Prorectorul UBB Cluj, Prof. Univ. Dr. Ioan Chirilă, Decanul Facultății de Studii Europene, Prof. Univ. Dr. Nicolae Păun, domnul Victor Negrescu, ministrul delegat al Afacerilor Europene, domnul Ambasador Lazăr Comănescu precum şi colegul meu din cadrul Parlamentului European, domnul Iuliu Winkler. M-am bucurat să mă întorc la această facultate cu care am o colaborare excelentă. Până în acest moment, peste 30 de studenţi ai facultăţii au beneficiat din partea mea de vizite la Parlamentul European de la Bruxelles în cadrul unor concursuri de eseuri, iar această iniţiativă va continua pe toată perioada mandatului meu şi în parteneriat cu alte facultăţi de profil, aşa cum am făcut şi până acum.
Evenimentul de astăzi face parte din campania de dezbateri publice în vederea pregătirii Preşedinţiei române a Consiliului UE și este organizat în parteneriat cu Facultatea de Studii Europene și Institutul de Cercetări Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe – Afaceri Europene.

Am subliniat în intervenția mea faptul că pentru România, consolidarea pe mai departe a integrării europene rămâne un obiectiv strategic. Țara noastră va pleda pentru întărirea coerenței acțiunii UE, pentru o abordare solidară și incluzivă la nivel european, bazată pe definirea și urmărirea unor obiective concrete, în concordanță cu interesele cetățenilor europeni. România dispune de voința și capacitatea necesară pentru a contribui la efortul de revigorare a UE. Este cu atât mai mult în interesul României ca aniversarea în acest an și a împlinirii a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma să confirme o Uniune mai puternică, mai unită și mai coezivă, apărătoare a valorilor și principiilor care au asigurat, peste timp, fundamentul durabil al construcției europene. În ultimii ani România s-a situat printre promotorii cei mai activi ai continuării și consolidării procesului de integrare europeană. Angajarea fermă și contribuția la eforturile vizând identificarea de soluții la provocările cu care UE se confruntă sunt recunoscute ca atare de partenerii noștri și reprezintă confirmări ale rolului pe care România îl are astăzi în familia europeană.
Începând cu componenta financiară, aderarea României la UE ne-a adus beneficii majore în principal prin posibilitatea accesării fondurilor europene. Din 2005 și până în prezent, România a primit 45 mld de euro, banii fiind alocaţi, preponderent, pentru dezvoltarea rurală şi plăti directe în agricultură. A rezultat un sold pozitiv de peste 26 de mld de euro, deşi România şi-a plătit contribuţia obligatorie de 1% din PIB. Din păcate, marea problemă a României continuă să fie birocrația excesivă. Dacă în alte state se resping dosare care depășesc 50 de pagini din cauză că aplicantul nu este capabil să sintetizeze solicitarea, în România volumul dosarelor pentru accesarea unui proiect european începe de la 300 de pagini și continuă până la câteva mii. Ca și provocări viitoare, exercitarea Președinției Consiliului UE reprezintă oportunitatea pentru România de a contribui activ la consolidarea construcției europene și de a-și prezenta o viziune puternică cu privire la evoluția Uniunii Europene și la modalitățile de a răspunde provocărilor de la acel moment. În acest fel, România își reafirmă ferm angajamentul european, având posibilitatea în același timp să-și mărească puterea de influență asupra deciziilor adoptate la nivelul Uniunii, devenind astfel parte din nucleul decizional.

Deținerea Președinției Consiliului UE implică o vizibilitate crescută a României pe plan extern, astfel că România trebuie să valorifice această oportunitate printr-o strategie coerentă de comunicare. Trebuie să fie asigurată o interacțiune directă cu presa internă și internațională, o comunicare intensă prin intermediul site-ului Consiliului UE și prin intermediul instrumentelor de social media, așa cum este de altfel prevăzut și în Memorandumul privind Planul de acțiune pentru pregătirea Președinției României la Consiliul UE în primul semestrul 2019. Consider că această dimensiune a vizibilității trebuie exploatată inteligent de reprezentanții României în vederea unei bune promovări economice, comerciale, turistice și nu îl ultimul rând culturale a țării noastre.
​Un alt avantaj al deținerii Președinției derivă din influența pe care o are statul membru de la conducerea Consiliului UE și din parteneriatele construite sau consolidate pe durata mandatului cu celelalte state membre. Astfel, în situația ingrată în care România nu ar fi inclusă în spațiul Schengen până în anul 2019, am avea oportunitatea de a iniția aceste discuții în cadrul Consiliului, finalizate bineînțeles cu extinderea spațiului Schengen și includerea României în această zonă. România nu mai trebuie să mai tolereze încă o amânare în acest sens, dat fiind că îndeplinește toate condițiile tehnice și este un stat furnizor de securitate și stabilitate în regiune.
Nu în ultimul rând, în ceea ce privește zona EURO, România trebuie să parcurgă etape esențiale în vederea atingerii unei mase critice de convergență reală, structurală și instituțională. În situația în care România și-ar menține ritmul mediu de creștere înregistrat în perioada 2000-2015, atunci ar reuși să atingă media Zonei Euro în aproximativ 27 de ani. Cele două pre-condiții esențiale pentru aderarea la Zona Euro sunt cele referitoare la realizarea unei mase critice de convergență reală ex-ante și îndeplinirea unor condiții de ordin structural, dar și de reformare a mecanismelor de intrare în zona euro. Totuși, deși România îndeplinește criteriile nominale de la Maastricht, decalajul substanțial economic și social dintre România și celelalte state membre din Zona Euro reprezintă o barieră majoră în adoptarea monedei unice.

Mulțumesc pentru invitația de a participa la acest eveniment Facultăţii de Studii Europene a UBB Cluj precum şi Ministerului Afacerilor Europene, co-organizatorul acestui eveniment. Astfel de dezbateri sunt extrem de oportune şi de esenţiale, în consolidarea noastră ca şi europeni, în aprofundarea know-how-ului cu privire la valorile şi esenţa Uniunii Europene precum şi în eforturile noastre de a poziţiona România la masa deciziilor.” arata europarlamentaul de cluj

Leave A Comment

%d bloggers like this: