TETAROM


 

Nasterea Maicii Domnului

 
Nasterea Maicii Domnului este sarbatorita pe 8 septembrie. Aceasta sarbatoare este cunoscuta in popor sub numele de Sfanta Maria mica, spre deosebire de Adormirea Maicii Domnului care poarta denumirea de Sfanta Maria mare. Este prima sarbatoare cu cruce rosie din noul an bisericesc, an care incepe pe 1 septembrie.
Sfintii Parinti au randuit ca aceasta sarbatoare sa fie praznuita pe 8 septembrie, pentru ca 8 este cifra vesniciei, a vietii vesnice. Aceasta zi ne aminteste si de faptul ca noi suntem chemati sa intram in Imparatia cea vesnica a iubirii Tatalui, Fiului si Sfantului Duh.
Din Maica Domnului S-a nascut ca Om, Fiul lui Dumnezeu cel Vesnic. Prin acordul ei si prin lucrarea Sfantului Duh, ea a dat trup Fiului Vesnic al lui Dumnezeu. De aceea Biserica o preamareste ca fiind mai cinstita decat Heruvimi si mai marita fara de asemanare decat Serafimii pentru ca fara stricaciune a nascut pe Dumnezeu Cuvantul.
Cinstirea pe care Biserica i-o acorda este mai presus de cea a sfintilor si ingerilor, dar nu este identica si nici superioara fata de cea daruita lui Dumnezeu.
Maica Domnului s-a nascut din parintii Ioachim si Ana, inaintati in varsta, ca rod al rugaciunii lor. Ioachim provenea din casa lui David si Ana din cea a lui Aaron, asadar erau de neam imparatesc si preotesc. Dar acest lucru nu le aducea bucurie, pentru ca in trecut, cei care erau lipsiti de copii, erau socotiti ca fiind lipsiti de binecuvantarea dumnezeiasca. Si din acest motiv erau ocarati de oameni.
Insa Dumnezeu a ascultat rugaciunea lor si le-a daruit-o pe cea care avea sa devina salasul lui Hristos. Daca Fiul lui Dumnezeu Si-a ales drept mama pe cea mai buna dintre noi, e de ajuns sa intelegem in ce curatie au trait parintii ei de s-au invrednicit de un asemenea dar.
Amintim ca parintii Ioachim si Ana fagaduisera lui Dumnezeu ca daca vor avea un copil il vor inchina Domnului. Din acest motiv, Maica Domnului a fost dusa la Templul din Ierusalim la varsta de 3 ani. Iar in acest Templu, Maica Domnului se va pregati sa devina templu viu, adica cea din care Hristos va lua firea omeneasca pentru a o indumnezei.
Informatiile pe care le avem in legatura cu Nasterea Maicii Domnului nu vin din Sfanta Scriptura, ci din scrierile apocrife. Cea mai importanta sursa in acest sens o reprezinta Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-crestina din secolul al II-lea.
Sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului este prezenta si la coptii egipteni si la iacobitii sirieni, despartiti de Biserica Ortodoxa dupa Sinodul al patrulea ecumenic. Tinand seama de acest lucru, putem spune ca sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului s-a statornicit intre Sinodul III ecumenic (431) si Sinodul IV ecumenic (451).
La multi ani celor ce poarta numele Sfintei Fecioare Maria.
Adrian Cocosila
Sursa : www.crestinortodox.ro

Sarbatori religioase - 6 septembrie

 
Sarbatori religioase : 6 septembrie
 
Ortodoxe 
Pomenirea Sfântului Arhanghel Mihail în Colose; Sf. Mc. Eudoxie
 
Greco-catolice 
Amintirea minunii din Colose a Sf. Arhanghel Mihail
 
Romano-catolice 
Sf. Zaharia, profet
 
Pomenirea Sfântului
 
 este sărbătorită în Biserica Ortodoxă în ziua de 6 septembrie.
 
Între orașul Colose (aflat în Frigia — veche regiune istorică din partea central-vestică a Asiei Mici — azi Turcia) și orașul Ieripoli se afla o biserică închinată Sfântului Arhanghel Mihail, zidită deasupra unui izvor cu ape tămăduitoare.
 
Sfântul lăcaș a fost ridicat de către un păgân din Laodiceea (oraș în Asia Mică), convertit la creștinism în urma unei minuni a Sfântului Arhanghel Mihail.
 
Fiica acestuia era mută din naștere, iar prin vedenie minunată tatăl a primit poruncă în vis de la Sfântul Arhanghel Mihail să își ducă copilul la acest izvor ca să se vindece. Ascultând porunca Sfântului Arhanghel, a plecat împreună cu fiica sa și ajungând la izvor i-a dat să bea iar aceasta a început să vorbească, strigând: "Dumnezeule cel creștinesc, miluiește-mă pe mine; Sfinte Mihaile, ajută-mi mie". Au fost amândoi botezați, tată și fiică, împreună cu cei care îi însoțiseră în călătorie.
 
După 90 de ani de la zidirea sfântului lăcaș a venit acolo un copil în vârstă de 10 ani din Ieripoli, care se numea Arhip. Acesta a rămas în biserică, postind și făcând rugăciuni ca și marii pustnici ai sihăstriilor. Însă necredincioșii din orașul Ieripoli s-au hotărât să acopere apa izvorului, iar pe Arhip să-l omoare.
 
Când s-au apropiat, Sfântul Arhanghel Mihail le-a amorțit mâinile, iar pustnicul Arhip a rămas teafăr. Cei ce săpau pentru a strica izvorul au fost izgoniți de o flacără ce a țâșnit din cristalul apei. Văzând cele întâmplate, aceștia și-au pus în gând să abată apele râurilor Hrisos, Licocaper și Kufos asupra bisericii, însă Sfântul Arhanghel Mihail din nou a oprit această distrugere, poruncind apelor să stea, după care deschizând o prăpastie, le-a poruncit să intre acolo. (sursă: vol. "Viețile Sfinților")
 

Közelebb az emberekhez 3 septembrie 2017 -Televìziós igehirdetés a házasságtörő asszonyról ( Jn 8, 1-11 alapján) műsorvezető Erdélyi Tünde, lelkész

Közelebb az emberekhez 3 septembrie 2017

-Televìziós igehirdetés a házasságtörő asszonyról ( Jn 8, 1-11 alapján)  műsorvezető Erdélyi Tünde, lelkész

Slujba Religioasa Ortodoxa din 3 septembrie 2017 cu Preotul Ioan Avram

Slujba Religioasa Ortodoxa din 3 septembrie 2017 cu Preotul Ioan Avram

Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul

 
Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul este praznuita pe 29 august. Este ultima mare sarbatoare din anul bisericesc, pentru ca pe 1 septembrie incepe un nou an. Ziua Taierii capului Sfantului Ioan Botezatorul este o zi de post. Ni se cere sa postim in aceasta zi, pe de o parte ca sa nu ne asemanam cu Irod, care din cauza ospatului fara masura, a cerut ca Salomeea sa-i danseze si drept rasplata i-a oferit capul Sfantului Ioan Botezatorul, iar pe de alta parte, ca sa ne asemanam cu viata infranata a lui Ioan.
 
Exista persoane care au sustinut ca ziua Taierii Capului Sfantului Ioan Botezatorul prefigureaza Vinerea Patimilor. Si dupa cum postim in fiecare vineri, ca zi a rastignirii Domnului, tot astfel se cuvine sa postim si in aceasta zi.
 
Mentionam ca in afara posturilor de lunga durata, avem si posturi de o zi: 
- miercurea, ziua in care Mantuitorul a fost vandut;
- vinerea, ziua in care a fost rastignit;
- pe 14 septembrie - Inaltarea Sfintei Cruci, in amintirea Patimilor Mantuitorului;
- pe 5 ianuarie, in Ajunul Bobotezei, in amintirea postului pe care il tineau in vechime catehumenii care urmau sa fie botezati in ziua praznuirii Botezului Domnului. 
 
Sunt si persoane care postesc si lunea, in ziua inchinata sfintilor ingeri.
 
Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul este o sarbatoare cu semnificatie eshatologica, precum este si Schimbarea la Fata a Domnului si Adormirea Maicii Domnului. Prin Schimbarea la Fata ni se descopera chipul pe care il va avea omul unit cu Hristos - chip de slava, prin Adormirea Maicii Domnului se arata ca cel care L-a purtat pe Hristos se muta de la stricaciune la nestricaciune, in vreme ce prin aceasta sarbatoare ni se reveleaza ca toti cei care nu au fost straini de pocainta vestita de Sfantul Ioan Botezatorul vor ajunge in rai.
 
Din acest motiv, Sfintii Parinti au randuit ca cele trei sarbatori sa fie praznuite in luna august, ultima luna din anul bisericesc, ca semn ca acest chip al lumii va trece, ca cer nou si pamant nou vor fi (Apocalipsa cap 21).
 
Sfantul Ioan Botezatorul
 
Sfantul Ioan Botezatorul s-a nascut in cetatea Orini, in familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendenta a semintiei lui Aaron. Nasterea prorocului Ioan s-a petrecut cu sase luni inaintea nasterii lui Iisus. Nasterea sa a fost vestita de catre ingerul Gavriil lui Zaharia, in timp ce acesta slujea la templu. Pentru ca nu va da crezare celor vestite de ingerul Gavriil, Zaharia va ramane mut pana la punerea numelui fiului sau.
 
Exista o lunga perioada din viata Sfantului Ioan Botezatorul despre care nu avem informatii. Cunoastem ca s-a retras in pustiu, unde a dus o viata de aspre nevointe, pana in momentul in care a primit porunca sa inceapa sa predice. Rolul lui Ioan nu a fost doar acela de a pregati poporul pentru venirea lui Hristos, ci si acela de a-L descoperi lumii ca Mesia si Fiul lui Dumnezeu.
 
Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul
 
Din Evanghelie cunoastem ca Irod, la un ospat prilejuit de sarbatorirea zilei de nastere, a taiat capul Sfantului Ioan Botezatorul, la cererea Irodiadei. In acea vreme, Sfantul Ioan era intemnitat in castelul lui Irod de la Maherus. Ioan il mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era sotia fratelui sau. In ura ei de moarte, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si indeosebi lui Irod, sa ceara de la acesta capul Botezatorului ca rasplata.
 
Capul Sfantului Ioan a avut, dupa traditia Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut si de trei ori aflat. Prima si a doua aflare a capului este sarbatorita pe 24 februarie, iar A treia aflare a capului Sfantului Ioan Botezatorul este praznuita pe 25 mai.
 
Potrivit traditiei, Sfanta Ioana, femeia dregatorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfantului Ioan Botezatorul din curtea Irodiadei si l-a ingropat la Ierusalim, in muntele Eleonului, intr-un vas de lut. 
 
Dupa un timp, un proprietar bogat si slavit a crezut in Hristos, si lepadand pozitia sociala si toata desertaciunea acestei lumi, s-a facut monah, luandu-si numele de Inochentie. Ca monah, el s-a salasluit chiar la locul unde se afla ingropat capul Botezatorului Ioan. Dorind sa-si zideasca o chilie si o bisericuta, el a sapat adanc si a descoperit un vas de pamant in care se afla un cap. Prin descoperire dumnezeiasca a aflat ca este al lui Ioan Botezatorul. Cand s-a apropiat insa de trecerea la cele vesnice, spre a nu fi gasit si pangarit de paganii ce se inmultisera in zona, el l-a luat si l-a ascuns din nou in pamant, in acelasi loc.
 
Capul Sfantului Ioan Botezatorul a fost prezent aici pana in vremea Sfintilor Imparati Constantin si Elena, cand Sfantul Ioan Botezatorul s-a aratat unor doi calugari si le-a poruncit sa dezgroape cinstitul sau cap. Aceasta e socotita cea dintai aflare a sfantului cap. 
 
In vreme ce calugarii calatoreau cu capul sfantului intr-un sac, au intalnit un olar si i-au dat acestuia sa duca sacul. Din cauza lenevirii lor, Sfantul Ioan i-a cerut olarului sa fuga de cei doi calugari. Ajuns acasa, olarul s-a bucurat de multe binefaceri datorita prezentei capului prorocului. Cand si-a simtit sfarsitul, olarul a pus capul sfantului intr-o racla si l-a daruit surorii sale. Racla va ajunge in grija lui Eustatiu, un monah arian, care locuia intr-o pestera. Multe minuni se vor petrece la aceasta pestera. Din nefericire, Eustatiu spunea ca datorita puterilor sale sunt prezente minunile, oamenii nestiind ce ascunde in pestera sa. Dupa un timp, Eustatiu, stiind ca va fi trimis in exil, ingroapa capul Sfantului Ioan Botezatorul.
 
Pestera va fi locuita de niste monahi credinciosi, care vor ridica in apropierea ei o manastire. In anul 452, arhimandritul Marcel, staretul acelei manastiri, a vazut un foc mare la pestera de langa orasul Emesa, in timpul cantarii psalmilor. Asa a aflat in chip minunat capul sfantului. Aceasta este socotita a doua aflare a cinstitului cap al Botezatorului.
 
In timpul luptei impotriva sfintelor icoane, capul Sfantului Ioan a fost ingropat la Comane, de unde a fost adus in Constantinopol, de catre Sfantul Ignatie (860), in vremea imparatului Mihail. Aceasta este cea de-a treia si cea din urma aflare a cinstitului cap.
 
Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul - traditii si obiceiuri
 
In ziua de 29 august, cand praznuim Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul, exista credinta in popor ca nu trebuie sa se foloseasca cutitul, totul se rupea cu mana. In popor se vorbea si de inceperea unui post, numit "de la cruce pana la cruce", un post care tinea pana pe 14 septembrie (Inaltarea Sfintei Cruci), neconsemnat in calendarul crestin, care avea rolul de a-i curati pe cei care au savarsit omoruri sau alte pacate grave.
 
Tot in popor era intalnita si interdictia de a taia si manca fructe si legume cu forma rotunda, de exemplu pepenele nu era consumat in aceasta zi. Subliniez ca aceste obiceiuri nu au legatura cu Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie, deci, nu trebuie respectate.
 
Adrian Cocosila