TETAROM


 

Înălţarea Sfintei Cruci - Mare sărbătoare în calendarul ortodox, pe 14 septembrie, denumită şi Ziua Crucii. Tradiţii şi obiceiuri

 
Una dintre cele mai vechi şi mai importante sărbători ortodoxe, Înălţarea Sfintei Cruci, cunoscută în popor drept Ziua Crucii, este celebrată în fiecare an pe data de 14 septembrie, informează site-ul crestinortodox.
Pe data de 14 septembrie creştinii ortodocşi celebrează două evenimente importante, ambele legate de lemnul Sfintei Cruci, cea pe care a fost răstignit Isus Hristos: Aflarea Crucii şi înălţarea ei de către episcopul Macarie al Ierusalimului pe data de 14 septembrie 335, precum şi Aducerea Sfintei Cruci de la perşii păgâni, în anul 629, depusă ulterior în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Ca semn de cinstire a celor două evenimente, pe data de 14 septembrie a fiecărui an, în bisericile ortodoxe are loc o ceremonie specială, prin care Sfânta Cruce este scoasă din Altar în mijlocul lăcaşurilor de cult, în timp ce enoriaşii rostesc la fiecare cerere a preotului "Doamne miluieşte". După ce toţi credincioşii s-au închinat, pe rând, şi au sărutat Sfânta Cruce, preotul duce crucea pe iconostas, unde va rămâne până la odovania sărbătorii, ce are loc pe 21 septembrie.
Înălţarea Sfintei Cruci este o sărbătoare importantă, amintind credincioşilor despre patimile Mântuitorului, motiv pentru care în această zi se ţine post, pentru sănătatea familiei şi spor în gospodării.
În zonele viticole, după Ziua Crucii se trece la culesul viilor, pe când în alte părţi se bat nucii ori se adună ramuri de alun, despre care spune că, dacă vor fi culese de Înălţarea Sfintei Cruci, acestea vor dobândi puteri miraculoase.
Tot de Ziua Crucii credincioşii nu au voie să consume usturoi, nuci, prune sau pepeni, adică acele fructe sau legume ale căror miez se aseamănă cu o cruce.
Sursa : www.mediafax.ro
 

Inaltarea Sfintei Cruci - zi de post

 
Inaltarea Sfintei Cruci, praznuita pe 14 septembrie, este cea mai veche sarbatoare inchinata Crucii. Pe locul descoperirii Sfintei Cruci, imparatul Constantin cel Mare a zidit o biserica a carei tarnosire a avut loc pe 13 septembrie 335. Data de 13 septembrie nu este o zi intamplatoare, daca tinem seama ca aceasta era ziua inaugurarii templului lui Jupiter de pe colina Capitoliului din Roma. Tarnosirea bisericii ridicata pe locul statuii lui Jupiter, era semnul biruintei crestinismului asupra paganismului. Cu ocazia tarnosirii a avut loc si instalarea Lemnului Sfintei Cruci in noul locas. Astfel, punctul de plecare al cultului public si oficial al Sfintei Cruci a fost sfintirea acestei biserici. Meonologhiul lui Vasile II (secolul XI) precizeaza ca pe 14 septembrie, dupa sfintirea bisericii, patriarhul Macarie a ridicat de pe un loc inalt, de mai multe ori, Lemnul Sfintei Cruci.
 
Mentionam ca pelerina Egeria sustine ca Aflarea Sfintei Cruci a avut loc pe 13 septembrie, in aceeasi zi in care s-a sfintit biserica Sfantului Mormant. Potrivit cercetatorilor, Aflarea Sfintei Cruci si Inaltarea Sfintei Cruci au fost sarbatori separate si cinstite la date diferite. In acest sens, parintele profesor Ene Braniste sustine ca in vreme ce Inaltarea Sfintei Cruci se praznuieste pretutindeni (inclusiv la catolici) pe 14 septembrie, Aflarea Sfintei Cruci este sarbatorita la date diferite: in Biserica apuseana pe 3 mai, in Biserica din Alexandria pe 4 mai, iar la copti pe 6 martie.
 
 
Racla cu lemnul Sfintei Cruci a fost luata de regele persan Cosroe in anul 614, cand a cucerit Ierusalimul. Ea a fost recuperata de imparatul Heraclius si depusa in Biserica Sfantului Mormant. Pe 14 septembrie 630, patriarhul Zaharia va inalta din nou Sfanta Cruce in fata poporului. Astfel, in ziua de 14 septembrie sarbatorim amintirea a doua evenimente: aflarea crucii pe care a fost rastignit Hristos si aducerea ei de la persi.
 
Fragmente din Sfanta Cruce
 
Fragmente din Sfanta Cruce sunt prezente in Biserica Sfantului Mormant de la Ierusalim, in Germania (Limburg an der Lahn), Belgia (Colegiul "Sf. Cruce" din Liege), Spania (Santo Toribio de Liebana), Franta (Saint Sernin de Toulouse; Capela "La Vraie-Croix" din Morbihan, Bretania; Anjou), la Biserica "Sfantul Vasile cel Mare" de pe Calea Victoriei, in manastirile Tiganesti si Caldarusani, la Manastirea "Panaghia Soumela" - Veria, Grecia si la Manastirea Xiropotamou (Muntele Athos).
 
Sarbatori inchinate Sfintei Cruci
 
In calendarul ortodox avem si alte zile inchinate Sfintei Cruci:
- "Scoaterea Cinstitului lemn al cinstitei si de viata facatoarei Cruci" sarbatorita pe 1 august - aminteste de eliberarea grecilor din robia saracinilor cu ajutorul Sfintei Cruci; 
- "Aratarea semnului Sfintei Cruci Imparatului Constantin" praznuita pe 7 mai - minune care il va face pe Constantin sa insemneze steagurile, coifurile si scuturile soldatilor cu Sfanta Cruce si astfel va iesi invingator in lupta cu Maxentiu;
- Duminica a treia din Postul Pastilor;
- Doua duminici speciale, notate in calendar ca Duminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci si Duminica dupa Inaltarea Sfintei Cruci.
- Doua zile pe saptamana - miercurea si vinerea sunt consacrate cinstirii Sfintei Cruci.
 
Cinstirea Sfintei Cruci este asemenea cu cinstirea icoanelor
 
Sinodul al saptelea ecumenic, tinut la Niceea in anul 787, a stabilit definitiv ca modul de cinstire al Sfintei Cruci este asemenea cu cinstirea Sfintelor Icoane. Potrivit canoanelor, orice fel de cruce, atat cele purtate de credinciosi, cat si cele de la morminte, trebuie sa fie sfintite. 
 
In randuiala Bisericii se prevede ca in ziua praznuirii Inaltarii Sfintei Cruci sa nu se manance bucate de dulce. Aceasta zi se serbeaza cu post pentru ca aminteste de patimile si moartea lui Hristos.
 
Adrian Cocosila

Slujba Religioasa Ortodoxa din 10 septembrie 2017 cu Preotul Ioan Avram

Slujba Religioasa Ortodoxa din 10 septembrie 2017 cu Preotul Ioan Avram

 

Közelebb az emberekhez.Műsorvezető Erdélyi Tünde, lelkész - 2017 szeptember 10

Közelebb az emberekhez.Műsorvezető Erdélyi Tünde, lelkész - 2017 szeptember 10

Ioachim si Ana, fericita insotire

 
Sfintii Ioachim si Ana, parintii Maicii Domnului, sunt praznuiti pe 9 septembrie. Ei au o zi speciala de cinstire, insa sunt pomeniti neincetat in slujbele noastre. Incheierea slujbelor se face cu invocarea Sfintilor Parinti Ioachim si Ana: "… cu ale sfintilor si dreptilor dumnezeiesti Parinti Ioachim si Ana, si pentru ale tuturor sfintilor, sa ne miluiasca si sa ne mantuiasca pe noi ca un bun si de oameni iubitor".
 
Sfintii Parinti au randuit ca imediat dupa o sarbatoare, sa facem pomenirea celor prin care evenimentul petrecut a fost posibil. De exemplu, dupa Botezul Domnului (Boboteaza) din 6 ianuarie, il cinstim pe Sfantul Ioan Botezatorul, dupa Nasterea Sfantului Proroc Ioan de pe 25 iunie, ii sarbatorim pe Zaharia si Elisabeta, parintii lui. Acelasi lucru se intampla si dupa Nasterea Domnului, pe 26 decembrie o praznuim pe Fecioara Maria.
 
Sfintii Ioachim si Ana n-au putut sa aiba un copil cu nici un chip. In vremea lor, parintii care nu aveau copii, erau considerati blestemati de Dumnezeu. Potrivit Traditiei, in al cincizecilea an al casatoriei lor, Marele Preot de la Templu a refuzat in public jertfa lor, numindu-i blestemati. De ce aceasta atitudine? Pentru ca poporul ales astepta venirea lui Mesia in lume. Iar orice familie care nu avea inca copii, intarzia aparitia Izbavitorului.
 
Desi erau ocarati, Ioachim si Ana nu s-au razvratit impotriva lui Dumnezeu si nici nu au renuntat la viata lor virtuoasa. S-au rugat in continuare cu lacrimi si au nadajduit in bunatatea lui Dumnezeu. Si Dumnezeu le-a ascultat rugaciunea si le-a daruit-o pe Fecioara Maria.
 
Sfintii Parinti afirma ca a fost voia lui Dumnezeu ca Fecioara Maria sa se nasca dintr-o femeie stearpa. Sfantul Ioan Damaschin spune ca "prin nasterea Mariei, firea s-a biruit prin har si a ramas supusa, necutezand sa o ia inainte. Firea a asteptat neroditoare, pana cand harul a inflorit rodul". Daca Maica Domnului avea sa nasca in chip minunat pe Hristos, Dumnezeu a randuit ca si nasterea ei sa aiba parte de minune. Insa e bine sa mentionam ca Maica Domnului nu este doar darul lui Dumnezeu catre Ioachim si Ana, ci si rodul rugaciunii si vietuirii lor alese.
 
Biserica ii numeste in troparul vecerniei zilei de 9 septembrie, fericita insotire: "O, fericita insotire: Voi sunteti mai presus de toti parintii, caci ati nascut pe cea mai presus de fire".
 
Nasterea Maicii Domnului este cu totul deosebita si unica in intreg Vechiul Testament. Chiar daca in Vechiul Testament au mai fost cazuri cand femei sterpe au nascut prin lucrarea lui Dumnezeu, cum ar fi Sara sau Rahila, acestea au nascut baieti, nu fete. Singura din femeile sterpe care a nascut fata a fost Ana si aceasta arata rolul, unic in istorie, care se pregatea pentru Maria, acela de a-L naste pe Fiul lui Dumnezeu. Sfantul Paisie Aghioritul spune ca Hristos ar fi venit mai devreme pe pamant daca ar fl existat o pereche neprihanita, asa cum au fost Sfintii Ioachim si Ana.
 
Din aceasta zi trebuie sa retinem nu doar faptul ca Dumnezeu a lucrat in chip minunat asupra Sfintilor Ioachim si Ana, ci si faptul ca orice femeie, indiferent de problemele pe care le are, poate deveni mama prin ajutorul lui Dumnezeu. Important este ca ea sa ceara cu credinta ajutorul de la Dumnezeu. Ocrotitori si mijlocitori catre Dumnezeu pentru familiile care isi doresc sa aiba copii si nu au, sunt Sfintii Parinti Ioachim si Ana.
 
Adrian Cocosila