TETAROM


 

Ne gasiti pe Facebook.

Documentar : 145 de ani de la nașterea lui Traian Vuia, pionier al aviației românești și mondiale

 
Traian Vuia s-a născut la 17 august 1872 în localitatea Surducul Mic, comuna Bujoru, județul Timiș. A urmat școala primară în satul natal și în Făget.
De mic copil privea cu admirație zborul păsărilor de pradă, vulturii, iar jucăria favorită i-a fost zmeul, pe care l-a construit sub diferite forme, încercând să-i imprime o plutire lină și stabilă, după cum se arată în volumul ''Invenții și priorități românești în aviație'' (autor ing. Constantin C. Gheorghiu, Ed. Albatros, București, 1979). Studiile liceale le-a făcut la Lugoj, absolvind în anul 1892 ca șef de promoție.
Pasionat de matematică, fizică și tehnică, se înscrie în 1892 la Școala Politehnică (secția mecanică) din Budapesta. După un an se înscrie la Drept, pasiunea sa pentru tehnică rămânând însă aceeași. În 1901 și-a luat doctoratul în științe juridice, tema acestuia fiind ''Militarism și industrialism, regimul de stat și de contract'', conform Dicționarului ''Membrii Academiei Române'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003). În timpul studenției, Traian Vuia a activat și în cadrul Societății ''Petru Maior'' a studenților români din Budapesta, ținând conferințe în domeniul tehnicii și al filosofiei. 
Întors la Lugoj, lucrează la mai multe birouri de avocatură. Pasionat în continuare de tehnică, Traian Vuia construiește macheta unui ''aeroplan-automobil''. La 1 iulie 1902, Traian Vuia ajunge la Paris, aducând cu el și macheta pe care o realizase. Celebrul inventator spera că în capitala Franței, considerată atunci centrul mondial al mișcării aeronautice, își va putea realiza mașina sa de zburat în mărime reală și va putea să zboare cu ea. Traian Vuia s-a adresat profesorului Victor Tatin, cunoscut atât prin lucrările sale teoretice și practice, cât și prin rezultatele experiențelor cu modelele zburătoare, acesta arătând interes pentru proiectul său.
La 16 februarie 1903, Traian Vuia a înaintat Academiei de Științe a Franței un memoriu în care prezenta invenția sa (''Proiect de aeroplan-automobil'') și în care demonstra științific, prin calcule, posibilitatea realizării zborului mecanic cu ajutorul unei mașini mai grele decât aerul, precum și originala sa metodă de lansare în aer. La 15 mai 1903, el solicită Oficiului național al proprietății industriale din Franța brevetarea aeroplanului-automobil, iar la 17 august 1903 i se eliberează brevetul de invenție nr. 332106, publicat oficial la 16 octombrie 1903. (''Invenții și priorități românești în aviație'').
În 1903 începe să construiască aeroplanul-automobil, iar în toamna anului următor începe să construiască și motorul corespunzător, care constituia tot o invenție proprie. În 1904 Traian Vuia și-a brevetat invenția și în Marea Britanie, sub titlul ''aeroplan-motor'', cu nr. 11181. 
În 1905, Traian Vuia reușește să construiască aparatul — un monoplan — pe care l-a denumit ''Vuia nr. 1''. Motorul cu patru cilindri, cu anhidridă carbonică, provenind de la motorul cu abur Serpollet, adus de Traian Vuia la o putere de 20 CP, a constituit cel de-al treilea motor de aviație din lume, potrivit volumului ''Mici enciclopedii și dicționare ilustrate — Aviația'' (Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985). În decembrie 1905, Traian Vuia a început experiențele de zbor cu acest aparat.
La 18 martie 1906, pe terenul de la Montesson, lângă Paris, aeroplanul ''Vuia nr. 1'', pilotat de inventatorul și constructorul său, a executat primul zbor din lume în care aparatul s-a desprins de pământ și a zburat prin propriile-i mijloace de bord, fără nicio altă instalație ajutătoare legată de sol. (''Invenții și priorități românești în aviație''). ''Vuia nr. 1'' a parcurs în zbor, la înălțimea de circa 60 cm, o distanță de aproximativ 12 metri, dovedind că un aparat mai greu decât aerul se poate ridica și poate zbura cu propriile mijloace de la bord (''Mici enciclopedii și dicționare ilustrate — Aviația''). 
 
Evenimentul a fost comentat pe larg în presa vremii. Astfel, revista ''L'Aerophile'' din aprilie 1906 nota: ''(....) Pentru prima oară, datorită inginerului Traian Vuia s-a putut realiza complet și în mărime naturală, prin dispozitive mecanice foarte ingenioase și de concepție originală, combinarea automobilului cu aeroplanul. Lansarea aeroplanului se poate face din orice loc și numai prin singurele mijloace de bord de care dispune. Încercările lui Vuia, după cum vedem, sunt demne de cel mai mare interes''.
 
Cititi continuarea articolului pe www.agerpres.ro
 

Bacalaureatul de toamnă. Ce aduce nou a doua sesiune . Peste 4.500 de elevi, înscrişi în Capitală . Calendarul probelor.

 
Potrivit datelor centralizate de către Inspectoratul Şcolar Bucureşti, 4.638 de absolvenţi de liceu s-au înscris pentru a da examenul de Bacalaureat de toamnă, iar în această sesiune candidaţii urmează să susţină mai întâi probele scrise, urmate de competenţe lingvistice şi digitale.
La nivel naţional, anul trecut, s-au înscris peste 42.000 de absolvenţi, ceea ce înseamnă că şi anul acesta este aşteptat un număr cel puţin egal de înscrişi.
În Bucureşti, 4.638 de absolvenţi de liceu s-au înscris pentru a susţine probele examenului de Bacalaureat, sesiunea a doua. În prima sesiune, în Capitală, 75,53% dintre candidaţi au promovat examenul naţional.
Sesiunea a doua a Bacalaureatului va debuta cu probele scrise, ceea ce reprezintă o noutate.
Astfel, luni, 21 august, va avea loc proba scrisă la limba şi literatura română, urmată, pe 23 august, de proba obligatorie de profil, iar pe 24 august, absolvenţii de liceu vor susţine proba la alegere, în funcţie de profil şi specializare.
...
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
 

Astăzi încep lucrările de reabilitare a Parcului Central din Cluj după Untold, în valoare de 300.000 de lei

 
 
Azi începe reabilitatea Parcului Central din Cluj-Napoca, unde s-a desfăşurat o parte din festivalul Untold. Costurile ajung la aproape 300.000 de lei şi sunt suportate de organizatorii festivalului.
Lucrările care vor fi făcute includ pregătirea terenului şi supraînsămânţarea, fertilizare teren, înlocuire pavaj, înlocuire bănci, înlocuire rigole, înlocuire stâlpi de iluminat public, înlocuire coşuri de gunoi, plombare gropi.
Organizatorii Untold anunţau că acoperă integral costurile de reamenajare a Parcului Central şi a parcului din vecinătatea Hotel Sport, reamenajare necesară atât în urma organizării festivalului, cât şi din cauza unor factori independenţi, precum canicula, organizarea în parc a altor evenimente, uzura normală a parcului de peste an.
Primăria Cluj-Napoca a stabilit necesarul lucrărilor, iar costurile totale se ridică la suma de 282.354 lei, fiind suportate integral de către organizatorii Untold.
Lucrările vor fi efectuate de către RADP Cluj-Napoca, încep miercuri şi urmează să se termine în 15 septembrie.
Festivalul Untold s-a desfăşurat în perioada 3 – 6 august la Cluj-Napoca, la eveniment participând, în total, peste 330.000 de persoane, venite din întreaga lume.
 

Tradiţii şi superstiţii de Sfânta Maria. Adormirea Maicii Domnului, ziua când se culeg plante de leac şi se fac vrăji de iubire

 
Adormirea Maicii Domnului, considerată una dintre cele mai importante sărbători închinate Maicii Domnului, este celebrată de creştinii ortodocşi în fiecare an pe 15 august.
Pentru acest moment, credincioşii se pregătesc timp de două săptămâni, prin post şi rugăciune. În calendarul Bisericii Ortodoxe există patru sărbători închinate Fecioarei Maria: Naşterea Maicii Domnului, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, Bunavestire şi aceasta din urmă, considerată a fi de o covârşitoare însemnătate.
Biserica Ortodoxă o cinsteşte cum se cuvine pe Maica Domnului, aceasta fiind pomenită la fiecare slujbă  prin rugăciuni, cântări religioase, acatiste sau paraclise. Pe Fecioara Maria o au ca şi ocrotitoare copiii care au fost botezaţi cu numele ei sfânt şi tot ea este purtătoarea de grijă a tuturor mănăstirilor din ţara noastră.  
Conform specialiştilor în Etnografie şi Foclor de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi, de Sfânta Maria se culeg flori şi se pun la icoana Preacuratei, considerându-se că ele vor fi bune de leac.
"Gospodinele duc, pe 15 august, la biserică fructe pe care le slujesc preoţii şi apoi le dau de pomană pentru sufletul rudelor decedate. Tradiţia spune că, dacă de Sfânta Maria înfloresc trandafirii, va fi toamnă lungă", explică etnografii.
Tradiţii şi superstiţii de Sfânta Maria Mare. Bărbaţii schimbă pălăria cu căciula 
De Sfânta Marie Mare, aşa cum este cunoscută în tradiţia populară această sărbătoare, există numeroase obiceiuri ce sunt păstrate cu sfinţenie din bătrâni. Pe 15 august, femeile merg la biserică pentru a da de pomană fructe şi apoi trec prin cimitir să tămâieze mormintele. Ţăranii care aveau vii mari  tocmeau, la jumătatea lui august, pândarii pentru păzit viile. Tot acum, bărbaţii schimbau pălăria cu căciula. Din acest moment se  interziceau şi  scăldatul în apa râurilor,  spurcată de cerb, dar şi dormitul pe prispă.
Tradiţii şi superstiţii de Sfânta Maria. Se deschide sezonul nunţilor 
"Praznicul Sfintei Marii  deschidea, în satul tradiţional, un important sezon al nunţilor, sezon care ţinea până la intrarea în postul Crăciunului. În această zi se organizau târgurile şi iarmaroacele de toamnă, iar perioada dintre cele două Sântămării se considera timpul optim pentru semănăturile de toamnă", spune părintele Paul Tudorache de la biserica "Sfânta Cuvioasă Parascheva" din Călăraşi.
Tradiţii şi superstiţii de Sfânta Maria. Icoana se "spală" cu flori 
La sărbătoarea Sfintei Marii se adună ultimele plante de leac, putându-se afla cum va fi toamna ce se apropie şi se culeg flori care se pun la icoana Preacuratei, considerându-se că astfel vor dobândi virtuţi tămăduitoare. În familiile cu fete de măritat, icoana este "spălată" cu flori de busuioc pentru a aduce noroc în dragoste. De Sfânta Maria se culege năvalnicul, o plantă care trăieşte în păduri, în locuri ascunse cunoascute doar de femeile în vârstă. Planta este dăruită fetelor pentru a avea norocul să întâlnească un băiat gospodar şi iubitor.
 
 

Ziua Marinei Române

 
 
Ziua Marinei Române se sărbătorește, în fiecare an, la 15 august, odată cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni.
 
Manifestări prilejuite de Ziua Marinei; Mangalia, 4 august 1968
 
Ziua Marinei Române, ca și Ziua Aviației, sărbătorită anual la 20 iulie, a fost instituită prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004, privind instituirea Zilei Aviației Române și a Zilei Marinei Române, publicată în Monitorul Oficial din 1 octombrie 2004.
 
Potrivit legii, Ziua Marinei Române se sărbătorește anual, pe data de 15 august, fiind o sărbătoare civilă și militară, marcată de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cu caracter evocator, în spiritul tradițiilor poporului român, precum și prin ceremonii militare și religioase organizate de Ministerul Apărării Naționale și de Ministerul Administrației și Internelor. 
 
Astfel, prin intrarea în vigoare a acestei legi, s-a abrogat Decretul Marii Adunări Naționale nr. 203/1960 privind stabilirea Zilei Aviației Republicii Populare Române și a Zilei Marinei Republicii Populare Române, care stipula că Ziua Marinei Republicii Populare Române se sărbătorea în prima duminică a lunii august.
 
Potrivit site-ului www.navy.ro, Ziua Marinei Române a fost consacrată ca sărbătoare a marinarilor români la 15 august 1902, fiind strâns legată de sărbătoarea religioasă a Sfintei Maria, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. La acea dată, evenimentul a fost marcat în Portul Constanța, la bordul Crucișătorului ''Elisabeta'', printr-un Te-Deum oficiat în prezența ministrului de război, Dimitrie A. Sturdza, urmat de serbarea marinărească propriu-zisă. De atunci, manifestările au crescut în amploare de la an la an. În anul 1912, manifestarea a fost pusă sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Regina Elisabeta, iar la 15 august 1936, în cadrul serbărilor a fost botezat primul submarin românesc, ''Delfinul''. 
 
În 1945, această zi festivă a fost marcată și la București, unde s-a bucurat de prezența membrilor Comisiei Aliate de Control, care au participat la deschiderea expoziției Marinei în localul Subsecretariatului de Stat al Marinei din București, dar și la manifestările organizate pe Lacul Herăstrău, unde, după oficierea unei slujbe religioase, s-au arborat drapelele României și ale Națiunilor Unite. 
În perioada 1949-1953, Ziua Marinei a însemnat, de fapt, marcarea Zilei Flotei URSS, în ultima duminică din luna iulie, diminuarea ceremonialului, ca semnificație, fiind determinată de intenția conducerii de atunci de a schimba data sărbătorii. Conform Decretului Prezidiului Marii Adunări Naționale nr. 309 din 29 august 1953, începând cu anul 1954, s-a celebrat Ziua Marinei Militare a Republicii Populare Române, în prima duminică a lunii august. Decretul nr. 309/1953 a fost abrogat prin Decretul nr. 203/1960, care stipula sărbătorirea Zilei Marinei Republicii Populare Române, ca sărbătoare militară și populară, tot în prima duminică a lunii august.
 
După 1990, s-a reluat tradiția sărbătoririi Marinei Române pe 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Marii — Praznicul Adormirii Maicii Domnului, Ziua Marinei Române fiind instituită prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004. Cu prilejul acestei zile, au loc manifestări atât la Constanța, cât și în celelalte orașe-port maritime și fluviale. 
 
Amploarea sărbătorii Zilei Marinei a crescut an de an, festivitățile constând în: salve de tun, ridicarea marelui pavoaz, cuvântul Comandantului Marinei sau a reprezentantului acestuia, intonarea imnului național, aruncarea unei ancore de flori în apă, în amintirea eroilor marinari, jocuri sportive marinărești, concursuri cu ambarcațiuni sau focuri de artificii. Odată cu aderarea țării noastre la structurile Alianței Nord-Atlantice, Ziua Marinei Române este onorată de prezența navelor străine aliate sau partenere, care participă activ la această sărbătoare.