trandafiri

Ne gasiti pe Facebook.

Peste o treime dintre români ar lua credit pentru cumpărarea unei locuințe (studiu)

 
Peste o treime dintre români ar lua credit pentru cumpărarea unei locuințe, iar un procent aproape similar s-ar îndatora pentru achiziționarea unei mașini, relevă o cercetare de piață realizată de MillwardBrown la solicitarea recuperatorului de creanțe Kruk.
Studiul cu denumirea "Datorii á la Europa" realizat în șapte țări, între care și România, a prilejuit reliefarea unor aspecte care țin de specificul fiecărei țări, în ceea ce privește abordarea problemei datoriilor, a cunoștințelor financiare ale populației respective și nu în ultimul rând, a motivelor pentru care oamenii accesează un credit.
Întrebați pentru ce ar intenționa să facă un împrumut, românii, într-o proporție cumulată de 64%, ar lua un credit fie pentru cumpărarea unei locuințe, 36% dintre respondenți, iar 28% pentru renovarea locuinței. La polul opus, spaniolii, în proporție de 16% ar lua un credit pentru achiziția unei locuințe și, în proporție de 7% ar lua un credit pentru renovarea locuinței.
În ceea ce privește intenția de accesare a unui credit pentru cumpărarea unei mașini, liderii clasamentului sunt italieni, cu 46%, urmași de spanioli, 43% dintre cei intervievați. Pe de altă parte și românii, în proporție de 33% și germanii (37%) ar luat un credit pentru cumpărarea unei mașini. În cele mai multe cazuri respondenții intenționau să ia un credit pentru casă, fie cumpărare sau renovare sau pentru mașină.
Studiul Kruk arată că bunurile de folosință îndelungată sunt de asemenea un motiv pentru care persoanele ar face împrumuturi. Și aici se observă diferențe de abordare semnificative: românii (23%) și polonezii (25%) s-ar împrumuta pentru achiziționarea unor bunuri de folosință îndelungată, în timp ce numai 11% dintre spanioli s-ar împrumuta pentru același motiv. Polonezii și românii sunt mai deschiși către accesarea unui împrumut pentru achiziția bunurilor de folosință îndelungată, mai mult decât media europeană.
Pe de altă parte, polonezii nu intenționează să facă împrumuturi pentru a plăti o datorie (numai 3% ar face asta), în timp ce spaniolii și italienii (în proporție de 14%) sunt înclinați să ia un împrumut pentru a plăti o datorie. În cazul românilor, numai 7% dintre respondenți s-ar împrumuta ca stingă o datorie.
Românii sunt cumpătați și când vine vorba despre vacanțe, numai 11% dintre respondenții studiului s-ar împrumuta pentru a plăti o vacanță, în timp ce 16% dintre spanioli s-ar împrumuta pentru a pleca în vacanța dorită.
KRUK a implementat la sfârșitul anului precedent o cercetare de piață privind datoriile, dezvoltată de firma de cercetare MillwardBrown pe șapte piețe unde Grupul Kruk desfășoară activități: România, Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Germania, Italia și Spania. Studiul a fost implementat pe un eșantion reprezentativ la nivel național, de 1.000 de persoane, metodologia de interviu folosită a fost CAWI și s-a desfășurat în perioada 19 — 26 octombrie 2016.
 
 

România, locul patru în Europa după numărul de locuri de muncă generate de investițiile străine directe (studiu)

 
 
România ocupă locul patru în Europa în clasamentul țărilor cu cel mai mare număr de locuri de muncă nou create prin investiții străine directe în 2016, conform barometrului EY European attractiveness survey, ediția 2017.
Anul trecut, România a atras 132 de proiecte de investiții străine directe, în creștere de 32% față de anul precedent, care au generat 17.545 de noi locuri de muncă.
Marea Britanie este în fruntea clasamentului cu peste 43.000 de noi locuri de muncă, urmată de Polonia (cu 22.000) și de Germania, care a avut aproape 20.000 de noi locuri de muncă generate prin proiecte ISD.
''În privința numărului de proiecte de investiții atrase în 2016, România se situează la mică distanță înaintea Cehiei și Ungariei în zona Europei Centrale și de Est și pe poziția a doisprezecea în topul general european'', menționează sursa citată.
Conform EY, investițiile străine directe (ISD) în Europa au atins un nivel record în 2016, cu 5.845 de noi proiecte înregistrate (o creștere de 15% față de anul precedent). Acest fapt a dus la crearea unui număr de de aproape 260.000 locuri noi de muncă (o creștere de 19%).
''Marea Britanie (1.100 proiecte), Germania (1.063 proiecte) și Franța (aproape 800 proiecte) au fost principalele trei destinații europene pentru investiții în 2016, care au atras mai bine de jumătate (51%) din investițiile străine directe. Spania și-a consolidat poziția a patra, în timp ce Polonia a urcat o poziție în clasamentul ISD, devenind prima țară din Europa Centrală care a intrat în primele cinci destinații de investiții. România este pe locul 12 (cu 132 proiecte, în creștere cu 35% față de 2015)'', informează barometrul.
Cititi mai multe pe www.agerpres.ro
 

Ziua internațională a copilului

 
Ziua internațională a ocrotirii copilului este sărbătorită în România și în alte aproximativ 50 de țări, la data de 1 iunie. De asemenea, o zi dedicată copilului este celebrată la date diferite în peste 100 de state.
Sărbătorirea unei zile dedicate copilului a fost propusă în 1925, la Conferința mondială pentru bunăstarea copiilor de la Geneva. Decizia instituirii unei zile pentru protecția copiilor a fost adoptată de către Federația Democratică Internațională a Femeilor, în cadrul unei sesiuni speciale din noiembrie 1949, desfășurată la Moscova.
La 14 decembrie 1954, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția nr. 836 pentru a proclama o Zi mondială a copilului. Pornind de la convingerea că trebuie acordată o atenție deosebită copiilor, care reprezintă generația de mâine, Adunarea a recomandat, cu acest prilej, ca începând din 1956, în toate țările să fie instituită o Zi mondială a copilului, pentru ca ea să fie marcată "ca o zi a fraternității și înțelegerii între copiii de pretutindeni, a activităților dedicate promovării idealurilor și obiectivelor Cartei și bunăstării copiilor din toată lumea, pentru întărirea și lărgirea eforturilor pe care Națiunile Unite le fac în favoarea copiilor din întreaga lume", potrivit www.un.org.
Rezoluția recomanda guvernelor statelor membre să instituie o astfel de zi, la data pe care o considerau de cuviință, deci nu neapărat 1 iunie, dată la care este sărbătorită în România. Organizația Națiunilor Unite marchează această zi la 20 noiembrie, data la care au fost adoptate Declarația Drepturilor Copilului în 1959 și Convenția asupra Drepturilor Copilului, în 1989.
La 16 noiembrie 2016, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea legii prin care este modificat Codul muncii prin declararea zilei de 1 Iunie — Ziua Copilului ca sărbătoare legală în care nu se lucrează. Astfel, în 2017, pentru prima dată ziua de 1 iunie este nelucrătoare. Camera Deputaților a adoptat, în luna octombrie, legea prin care Ziua Copilului devine zi liberă nelucrătoare pentru români.
 

Bucurie in miscare, 1 iunie, intre Sala Polivalenta si Cluj Arena

 
Bucurie in Mișcare este un proiect de promovare a sportului și mișcării în comunitate, demarat de asociația 11even în anul 2012. De atunci, și până în prezent, proiectul a fost implementat în peste 25 de orașe din România și în Chișinău, Moldova, reunind zeci de mii de participanți. Bucurie în Mișcare este un spațiu care integrează idei de jocuri și metode simple de a face mișcare, menite să-i ajute pe participanți să se inspire și să aleagă mișcarea zi de zi, într-o lume invadată de tehnologie. Bucurie în Mișcare își propune să aducă împreună copii și părinții, tineri care împărtășesc aceleași pasiuni, într-un eveniment viu, extrem de ofertant. Bucurie în Mișcare este și o platformă de promovare a unor cauze sociale și comunitare.
Bucurie în Mișcare este și o platformă de promovare a unor cauze sociale și comunitare.
 

 

Ziua mondială fără tutun

 
Organizația Mondială a Sănătății și partenerii săi marchează, an de an, la data de 31 mai, Ziua mondială fără tutun, încercând, astfel, să tragă un semnal de alarmă asupra problemelor de sănătate și a riscurilor asociate consumului de tutun și militând, totodată, pentru adoptarea unor măsuri eficiente pentru a reduce acest consum, potrivit site-ului oficial al Organizației Mondiale a Sănătății, http://www.who.int/.
 
Desfășurată pe tema ''Tutunul — o amenințare asupra dezvoltării'', prezenta ediție a Zilei mondiale fără tutun își propune să prezinte amenințările pe care industria de tutun le reprezintă asupra dezvoltării sustenabile a tuturor țărilor, inclusiv asupra sănătății și situației economice a cetățenilor acestora. Totodată, ediția 2017 propune măsuri ce pot fi adoptate atât de administrația centrală cât și de populație, pentru a promova sănătatea și dezvoltarea.
 
Controlul asupra consumului de tutun este o prioritate pentru Organizația Mondială a Sănătății (OMS). A fost inclus în Agenda OMS pentru Dezvoltare Sustenabilă pentru 2030, fiind considerat unul dintre cele mai eficiente mijloace pentru a atinge obiectivul acesteia, respectiv acela de a reduce, până în anul 2030, mortalitatea prematură cauzată de bolile non-transmisibile, printre care afecțiunile cardiovasculare, cancerul sau bolile pulmonare obstructive cronice. În acest sens, Organizația Mondială a Sănătății solicită tuturor țărilor să prioritizeze și să accelereze eforturile de control al consumului de tutun, ca răspuns la Agenda mai sus menționată.
 
Pe lângă efectele benefice asupra sănătății, controlul asupra consumului de tutun ajută și la îndeplinirea altor obiective, cum ar fi reducerea sărăciei, a foametei, promovarea agriculturii sustenabile și a creșterii economice sau combaterea schimbărilor climatice. Pe de altă parte, taxele impuse pentru aceste produse pe bază de tutun pot fi folosite pentru programele de sănătate sau pentru alte programe de dezvoltare.
...
Cititi mai multe pe www.agerpres.ro