Ne gasiti pe Facebook.

Rezoluție privind normalizarea conviețuirii interetnice, adoptată la adunarea Forumului Civic al Românilor

 
Participanții la Adunarea generală a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, desfășurată sâmbătă la Odorheiul Secuiesc, au adoptat o rezoluție privind normalizarea conviețuirii interetnice în cele trei județe, adresată reprezentanților societății civile și liderilor formațiunilor politice maghiare din România.
În rezoluție se arată, printre altele, că menținerea imaginii publice conform căreia județele Covasna, Harghita și Mureș reprezintă "o zonă cu potențial conflictual" nu este benefică nici pentru românii și nici pentru maghiarii din aceste județe, aducând "grave prejudicii dezvoltării economice și sociale a celor trei județe, climatului de conviețuire interetnică, bunăstării cetățenilor și relațiilor, pe toate planurile, a zonei cu celelalte județe ale României și cu investitorii străini". Prin urmare, este timpul ca această zonă a țării "să se transforme din consumator în furnizor de stabilitate".
În document se specifică, de asemenea, că este timpul ca liderii civici și politici ai comunității maghiare să recunoască faptul că România și-a îndeplinit în totalitate obligațiile referitoare la minorități, asumate prin tratatele internaționale.
"La 99 de ani de la Marea Unire, membrii comunității maghiare din România au posibilitatea garantată de "a se instrui, administra și judeca în limba proprie" (cu asigurarea translatorilor), "prin indivizi din sânul său", de a avea reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării "în proporție cu numărul indivizilor ce îl alcătuiesc", precum și "deplină egalitate tuturor confesiunilor religioase". Deci spiritul extrem de generos al Rezoluției de la Alba Iulia este integral respectat. Este timpul ca toți susținătorii inițiativei de extra-teritorialitate denumită "Ținut Secuiesc" să înțeleagă că acest deziderat nu poate fi niciodată acceptat de români", se arată în rezoluție.
Totodată, se mai spune și că maghiarii, majoritari în această zonă, au "toate condițiile pentru a-și prezerva și afirma identitatea etnică și culturală", iar cei care au nevoie de protecție pentru a-și conserva și afirma identitatea etnică sunt tocmai românii din județele menționate, în care sunt minoritari din punct de vedere numeric.
"Apreciem și respectăm istoria, cultura, tradițiile, patrimoniul concetățenilor secui-maghiari, dar reafirmăm adevărul conform căruia fără istoria, cultura și patrimoniul românilor din zonă, istoria locală a județelor Covasna și Harghita nu este completă", se arată în finalul rezoluției.
La adunarea de la Odorheiul Secuiesc au luat parte Preasfințitul Andrei, episcopul Covasnei și Harghitei, prefecții județelor Covasna și Harghita, Sebastian Cucu și Adrian-Jean Andrei, parlamentari, primari, preoți ortodocși, directori ai unor instituții de cultură și școli cu predare în limba română, consilieri județeni, conducători ai unor instituții deconcentrate și politicieni din cele trei județe.
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș a fost fondat în anul 2005 cu scopul de a contribui la păstrarea și dezvoltarea identității naționale a românilor din cele trei județe și reunește la ora actuală 36 de organizații nonguvernamentale.

Farse celebre de 1 aprilie, Ziua Păcălelilor

 
Este o zi memorabilă, pune la încercare ingeniozitatea şi umorul, stârneşte zâmbete şi râsete, sau uneori scurte momente de stânjeneală. Poate că nu a fost declarată în mod oficial zi de sărbătoare, însă ziua de 1 Aprilie este celebrată cu farse în mai multe ţări ale lumii. Marcată mai întâi în Europa, Ziua Păcălelilor a emigrat peste ocean şi apoi s-a răspândit pe tot globul.
Nu se cunosc cu exactitate originile zilei de 1 aprilie ca Zi a Păcălelilor, dar presupunerile şi teoriile istoricilor spun că obiceiul farselor ar fi o împletire de obiceiuri populare locale specifice fiecărei ţări, legende străvechi şi ceremonialuri de întâmpinare a Anului Nou şi ulterior, a primăverii.
Pentru cei cu simţul umorului dezvoltat şi cu un gust deosebit pentru farse, ziua de 1 aprilie este un prilej foarte bun de distracţie. Pentru cei cu mulţi “duşmani” sau prieteni glumeţi, s-ar putea să fie mai degrabă o zi în care să nu îşi dorească să iasă din casă.
După cum spunea Mark Twain, “ziua de 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului”.
Când şi unde s-a dat startul păcălelilor?
Obiceiul de a păcăli ar data din timpul Romei Antice, spun unii istorici, şi ar fi fost inclus în cadrul serbărilor Hilaria pe care romanii le organizau pe 25 martie. Râzând şi glumind, romanii celebrau echinocţiul şi instalarea primăverii, care de multe ori joacă feste şi păcăleşte oamenii cu schimbări bruşte şi capricioase ale vremii.
Conform unei alte teorii, Ziua Păcălelilor ar avea, de fapt, legătură cu Festivalul hindus Holi de la finele lui martie şi care reaminteşte de victoria asupra răului. În zilele de sărbătoare ale festivalului, s-a păstrat obiceiul de a aprinde un foc mare, purificator.
Sau, o altă ipoteză, acceptată de majoritate, susţine că originea zilei de 1 Aprilie are strânsă legătură cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian în Franţa, în 1582, în timpul lui Carol al IX-lea.
Atunci, veştile circulau mai greu şi cei care nu aflaseră ca Anul Nou s-a mutat la 1 ianuarie şi continuau să-l sărbătorească la 1 aprilie, erau numiţi poisson d'Avril (peşte de aprilie) şi ţinta glumelor şi farselor celorlalţi.
Pe spatele lor se prindea un peşte din hârtie, care simboliza că erau la fel de naivi şi uşor de păcălit ca şi un peşte uşor de prins. Şi acum, Ziua Păcălelilor este sărbătorită în Franţa prin cadouri şi bomboane de ciocolată în formă de peşte sau felicitari cu peşti.
Din Franţa, 1 Aprilie ca Zi a Păcălelilor s-a răspândit şi în Marea Britanie, în secolul al XVIII-lea.
Până la 1752, Marea Britanie a refuzat să accepte noul calendar, iar pe măsura trecerii timpului felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoţite adeseori de cadouri hazlii.
În Anglia, cel păcălit este numit "noddy" şi trebuie să poarte o coadă ataşată pantalonilor sau fustei. În Scoţia, Ziua Păcălelilor este marcată şi acum timp de două zile, iar celor care se lasă păcăliţi li se spune "April qowk" sau "April cuckoo" (cuc de aprilie), şi sunt consideraţi, asemenea păsării, naivi sau nătângi.
Importanţa cu care este privită Ziua Păcălelilor în Marea Britanie este dovedită şi de emisiunile TV, care nu de multe ori au derutat populaţia.
În Spania, celor păcăliţi de 1 Aprilie li se atribuie epitetul de "nătărăi".
Japonezii sărbătoresc la 1 aprilie "Ziua păpuşilor", sau "Ziua bucuriei celor mici", cărora le oferă în dar păpuşi.
Ziua Păcălelilor este sărbătorită şi în unele state din America Latină - Peru, Mexic şi Columbia, dar la 28 Decembrie, sub numele de "Dia de los inocentes" (ziua celor naivi). Demult, în Mexic, “Dia de los inocentes" era ziua în care creştinii îi plângeau pe copiii măcelariţi de Herod, însă, în timp, semnificaţia celei mai nefericite zile a evoluat de la tristeţe, la veselia păcălelilor.
În Iran şi în unele părţi din India, Ziua Păcălelilor e numită "Sizdah Bedar", are loc în cea de-a 13-a zi a Anului Nou (Noruz), şi este una dintre cele mai vechi tradiţii de acest gen.
La români, Ziua pacalelilor s-a împământenit abia în secolul al XIX-lea, deşi saşii şi svabii de la noi aveau mai demult o tradiţie ca de 1 aprilie să-şi facă farse şi se păcălească unii pe altii. Românii, hâtri din fire, i-au avut însă pe eroii de poveste Păcală şi Tândală, pe Danilă Prepeleac, Stan Păţitul sau Pepelea, şi au inventat Păcălici, jocul de cărţi care ne-a bucurat copilăria.
...
Cititi contiuarea articolului pe www.stiri.tvr.ro
 
 
 

Telemunca ar putea fi reglementată. Angajații vor avea aceleași drepturi ca cei care lucrează la birou

 
 
Din acest an, angajaţii ar putea beneficia de un nou tip de contract: telemunca. Aceasta înseamnă munca de la distanţă cu ajutorul tehnologiei informaţiei, în care angajatul nu este nevoit să lucreze în sediul companiei. În ce constă telemunca a explicat la Ora de Știri prof. univ. dr. Magda Volonciu, specialist în Dreptul Muncii.
Autorităţile spun că este un mijloc pentru angajatori de a-şi organiza munca după principii moderne, iar angajaţii vor avea o autonomie mai mare.
Mai mult, Ministerul Muncii consideră că telemunca va reprezenta o şansă în plus pentru integrarea persoanelor cu dizabilităţi şi va contribui la combaterea muncii la negru.
Prof. univ. dr. Magda Volonciu: "Telemunca reprezintă o formă prin care se prestează munca fără ca salariatul să fie obligat să fie cantonat să presteze activitatea într-un loc fix. Reprezintă o tipologie aparte de contract de muncă, pentru că este o formă de contract de muncă. Are anumite elemente comune cu ceea ce Codul muncii reglementează deja, respectiv munca la domiciliu".
Telemunca înseamnă utilizarea noilor tehnologii.
Care sunt drepturile și obligațiile unui astfel de angajat aflați din discuția integrală, secțiunea video.

 

Proiect: Angajatorii vor primi bani de la stat dacă încadrează ucenici și stagiari

 
Ministerul Muncii are un proiect de lege prin care angajatorilor li se va deconta salariul minim pe economie dacă încadrează ucenici și stagiari.
Dacă accepta să formeze la locul de munca un ucenic, un angajator va primi pe toată perioada acestei calificari 250 de euro lunar, spune ministrul Muncii.
Același lucru se va întâmpla și dacă va angaja tineri absolvenți cu studii superioare. Pentru ei, angajatorul va primi 300 de euro lunar, cu condiția să accepte să-i formeze și la sfârșitul ciclului să le elibereze certificatul de stagiu.
 

INS: Aproape 60.000 de locuri de muncă vacante în 2016; rata medie anuală a crescut la 1,28%

 
Rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a fost de 1,28% în anul 2016, în creștere cu 0,16 puncte procentuale față de anul precedent, în timp ce numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a majorat cu 9.800 față de 2015, până la un total de 59.800, potrivit datelor transmise joi de Institutul Național de Statistică (INS).
Anul trecut, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în administrația publică (3,73%), respectiv în sănătate și asistență socială (2,68%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste 25% din numărul total al locurilor de muncă vacante (15.800 locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 1,37%.
La polul opus, cele mai mici valori atât în ceea ce privește rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activitățile din industria extractivă (0,19%, respectiv 100 locuri vacante).
Potrivit datelor INS, sectorul bugetar a însumat peste o treime din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administrația publică (9.700 locuri vacante), urmată de sănătate și asistență socială (8.500 locuri vacante), respectiv învățământ (2.500 locuri vacante).
Prin comparație cu anul precedent, în majoritatea activităților economice s-au înregistrat creșteri ale ratei și numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante.
"Cele mai relevante creșteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în sănătate și asistență socială (+0,55 puncte procentuale) și în administrație publică (+0,50 puncte procentuale), iar ușoare diminuări ale indicatorului s-au înregistrat doar în alte activități de servicii (-0,08 puncte procentuale), agricultură, silvicultură și pescuit (-0,07 puncte procentuale), respectiv distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (-0,05 puncte procentuale)", se arată în comunicatul INS.
În ceea ce privește numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, activitățile economice din industria prelucrătoare (+2.100 locuri vacante), respectiv sănătate și asistență socială (+2.000 locuri vacante) au cunoscut cele mai semnificative creșteri. 
Doar în distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare, respectiv în agricultură, silvicultură și pescuit s-au înregistrat scăderi foarte mici de sub 30 de locuri vacante.
Datele INS mai arată că, în anul 2016, cea mai mare cerere de forță de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei cât și al numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a constatat în rândul ocupațiilor de specialiști în diverse domenii de activitate — grupa majoră 2 (1,78% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 17.700 locuri vacante).
Pe de altă parte, cea mai redusă disponibilitate a cererii de forță de muncă salariată s-a regăsit la ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit — grupa majoră 6 (0,58% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 100 locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori — grupa majoră 1 (0,87% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 2.700 locuri vacante).
Comparativ cu anul 2015, toate grupele majore de ocupații au înregistrat creșteri ale ratei și numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante.
 
Cititi continuarea articolului pe www.agerpres.ro