TETAROM


 

Ne gasiti pe Facebook.

Val de scumpiri de la 1 octombrie: cresc prețurile energiei electrice, gazelor, carburanților și alimentelor, precum și ratele la credite

 
Facturile la energie electrică și gaze, precum și prețul carburanților la pompă se vor majora din nou de la 1 octombrie, ceea ce va produce un val de scumpiri în lanț pentru cele mai multe produse și servicii, în special pentru alimente, toate acestea concomitent cu creșterea ratelor la bănci.
 
În ceea ce privește prețul energiei electrice, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a decis că, de la 1 octombrie, va exista o majorare pentru consumatorii casnici de 0,03 lei/kWh. Președintele ANRE, Niculae Havrileț, a explicat, pentru AGERPRES, că aceasta înseamnă o scumpire cu 3,45 lei pe lună pentru un consum mediu de 100 kWh.
 
Totodată, vicepreședintele ANRE, Emil Calotă, a anunțat că prețul gazelor pentru consumatorii casnici va crește, în medie, cu 6% în al patrulea trimestru al anului. Comitetul de reglementare al reglementatorului nu a aprobat încă această decizie, care ar urma să fie luată săptămâna viitoare.
 
În plus, Guvernul a decis majorarea accizei la carburanți cu 0,16 lei pe litru de la 15 septembrie, urmând ca o creștere similară să aibă loc de la 1 octombrie, așa că ziua de duminică vine și cu o nouă scumpire la pompă. Pe data de 15 septembrie, când a avut loc prima majorare a accizei, petroliștii au scumpit carburanții cu 9 bani pe litru, potrivit informațiilor obținute de AGERPRES de la companiile din domeniu. Însă prețurile au fost modificate în sus chiar și înainte și după această dată.
 
Astfel că, potrivit site-urilor companiilor petroliere, prețul celor mai ieftine sortimente de carburanți a ajuns aproape de 5 lei pe litru, după ce, la mijlocul lunii septembrie, era de circa 4,7 lei la motorină și 4,8 lei la benzină. În ceea ce privește sortimentele premium, acestea au depășit deja pragul de 5 lei pe litru.
 
Problema cea mai mare este că aceste produse — energie, gaze și carburanți — sunt folosite în masă și duc la scumpiri în lanț pentru aproape toate produsele și serviciile din economie, întrucât ele influențează atât costurile de producție, cât și segmentul de transport și comercializare.
 
Spre exemplu, este de așteptat ca alimentele să se scumpească în final cu 5-6%, consideră Dragoș Frumosu, președintele federațiilor sindicale din industria alimentară.
 
"Dacă, pentru producători, toate aceste scumpiri înseamnă 2-3% în mod direct, la raft s-ar putea ca prețul să fie cu 5-6% mai mare. Aceasta deoarece transportul influențează materia primă, dar costul de transport înseamnă și transportul de la producător la comerciant. Apoi scumpirea energiei electrică este suportată, la fel, atât de producător, cât și de comerciant", a declarat Frumosu, pentru AGERPRES.
 
El a arătat că produsele care se vor scumpi cel mai mult sunt carnea, produsele din carne, laptele, produsele lactate și pâinea.
 
"Deci chiar dacă s-a mărit salariul, omul are și cheltuieli mai mari, pentru că dă mai mult pe energie, gaze, mâncare, abonamentul de transport", a mai arătat Frumosu.
 
Totodată, ratele la bănci ale românilor vor crește și ele, odată cu nivelul ROBOR, rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele.
 
Vineri, ROBOR la trei luni era pe piața interbancară la nivelul de 1,58%, față de 1,46% în ședința de joi și față de 0,87% la începutul anului.
 
 

INS: 65,2% din populația României era racordată la sistemul public de alimentare cu apă în 2016

 
Populația deservită de sistemul public de alimentare cu apă a reprezentat 65,2% din totalul locuitorilor României în anul 2016, ponderea fiind de doar 30% în mediul rural, potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică (INS), remis, vineri, AGERPRES.
 
În anul 2016, populația deservită de sistemul public de alimentare cu apă a crescut cu 218.691 persoane față de anul 2015, ajungând la 12.853.110 persoane.
 
În mediul urban s-au înregistrat 10.040.392 persoane conectate la sistemul public de alimentare cu apă, reprezentând 94,9% din populația rezidentă urbană, iar în mediul rural 2.812.718 persoane, reprezentând 30,8% din populația rezidentă rurală a țării.
 
La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populației deservite de sistemul public de alimentare cu apă, în total populație rezidentă, s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov (82,2%), urmată de regiunea Sud-Est (74,7%).
 
În ceea ce privește volumul de apă distribuit, acesta a fost de 1,03 miliarde de metri cubi, cu 124,9 milioane de metri cubi mai mic decât în anul 2015. Cea mai mare cantitate de apă distribuită a fost către populație, respectiv 501,5 milioane de metri cubi.
 
Cele mai mari cantități de apă distribuită s-au înregistrat în bazinele hidrografice Buzău-Ialomița (22,3%), respectiv Argeș-Vedea (20,9%).
 

Ziua mondială a inimii

 
Începând cu anul 2000, la 29 septembrie este marcată Ziua mondială a inimii, la inițiativa Federației Mondiale a Inimii și sub patronajul Organizației Mondiale a Sănătății și al UNESCO.
Cea de-a XVII-a ediție a Crosului Zilei Mondiale a Inimii în București, organizat la initiațiva Federației Mondiale a Inimii și sub patronajul Organizației Mondiale a Sănătății, în Parcul Tineretului din Capitală, 2016
Organizații de sănătate, societăți specializate în cardiologie, fundații, instituții guvernamentale și de sănătate organizează cu această ocazie diferite manifestări, cum ar fi împărțirea de pliante, plimbări colective pe jos sau cu bicicleta în parcuri, concursuri sportive, crosuri, mese rotunde, conferințe, pentru a informa populația asupra prevenirii bolilor cardiovasculare care anual fac peste 17 milioane de victime la nivel global. Acțiunile organizate cu acest prilej își propun să evidențieze factorii de risc în afecțiunile cardiovasculare, precum și modul în care pot fi prevenite aceste afecțiuni.
În locurile publice sunt amplasate corturi în care populația își poate măsura tensiunea arterială sau nivelul colesterolului.
În România se mai aniversează o zi dedicată inimii, în luna mai — Ziua națională a inimii.
Boala cardiovasculară este situată pe locul I în ceea ce privește cauzele de mortalitate în Europa, atât la femei, cât și la bărbați, potrivit Cartei europene a sănătății cardiovasculare, publicată pe site-ul heartcharter.org. Este responsabilă de aproximativ o jumătate din totalul deceselor, în Europa provocând peste 4,35 milioane de decese în fiecare an, în statele membre ale Organizației Mondiale a Sănătății — Regiunea Europeană și peste 1,9 milioane de decese în fiecare an, în Uniunea Europeană.
''Ziua Mondială a Inimii este un moment important pentru a reaminti că, din păcate, în România, bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces, cu un nivel al mortalității mult mai ridicat decât media europeană. Peste 140.000 de români mor anual din cauza bolilor cardiovasculare, reprezentând aproape 60% din totalul deceselor înregistrate. Estimările indică date la fel de alarmante pe viitor, în special din cauza persistentei factorilor de risc cardiovascular: fumat , hipertensiune arterială, dislipidemie, diabet zaharat, sedentarism, obezitate.
Grav este că incidența bolilor cardiovasculare în rândul persoanelor tinere a crescut'', se arăta pe site-ul Societății Române de Cardiologie — http://www.cardioportal.ro — în 2016.
Societatea Română de Cardiologie și-a stabilit, pentru intervalul 2015-2017, o strategie de tip ''Cardiologie aplicată'', al cărei scop este reducerea incidenței bolilor cardiovasculare în România cu 20%, în intervalul dintre anii 2020-2025.
Fundația Română a Inimii și Societatea Română de Cardiologie continuă lupta împotriva bolilor cardiovasculare, celebrând în fiecare an, la 29 septembrie, Ziua mondială a inimii, prin organizarea unor evenimente menite să atragă atenția asupra factorilor de risc cardiovascular.
 

INS: Rata șomajului în rândul tinerilor a ajuns la cel mai înalt nivel, de 15,4%, la finele trimestrului II

 
Rata șomajului în rândul tinerilor a ajuns în România la cel mai ridicat nivel, în cel de-al doilea trimestru din acest an, la 15,4%, în timp ce, pe total populație, a fost de de 4,8%, în scădere față de trimestrul anterior cu 0,7 puncte procentuale, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS) transmis, miercuri, AGERPRES.
''Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost, în trimestrul II al anului 2017, de 65,5%, cu 4,3 puncte procentuale peste valoarea înregistrată în trimestrul anterior, creștere datorată în principal activităților cu caracter sezonier din agricultură. Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbați (73,2% față de 57,7% la femei) și la persoanele din mediul rural (66% față de 65,1% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 27,3%'', se arată în document.
Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 2,1 puncte procentuale (5,7% la bărbați față de 3,6% la femei), iar pe medii rezidențiale, de 0,2 puncte procentuale (4,9% în mediul rural, față de 4,7% în mediul urban).
''Rata șomajului a atins nivelul cel mai ridicat (15,4%) în rândul tinerilor (15-24 ani). În trimestrul II 2017, rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 70,5%, depășind ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020 cu 0,5 puncte procentuale'', menționează sursa citată.
Potrivit INS, în al doilea trimestru al anului 2017, populația activă a României era de 9,418 milioane persoane, din care 8,967 milioane persoane erau ocupate și 451.000 persoane erau șomeri.
 

APAH-RO a militat pentru drepturile pacienţilor în Parlamentul European

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) a participat ieri, 27 septembrie, la summit-ul „Eliminarea hepatitei C în România”, organizat în Parlamentul European de Hepatitis B and C Public Policy Association.

Marinela Debu, preşedinte APAH-RO şi vicepreşedinte ELPA, a prezentat problemele cu care se confruntă pacienţii români şi a accentuat necesitatea implicării tuturor factorilor decizionali pentru a putea atinge obiectivul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – eliminarea hepatitelor virale până în anul 2030.

APAH-RO militează pentru drepturile pacienţilor cu afecţiuni hepatice încă din anul 2009 şi, mai concret, pentru o Strategie Naţională privind Hepatitele. În tot acest timp am încercat să atragem atenţia autorităţilor naţionale şi internaţionale, companiilor din domeniul farmaceutic, mass media şi cetăţenilor că hepatita este o boală infecţioasă cu impact public şi multiple consecinţe sociale şi economice. De aceea, sistemul de sănătate românesc are nevoie de un plan integrat care să acopere etape cruciale precum prevenţia şi screening-ul, diagnosticarea, tratamentul şi monitorizarea pacienţilor aşa cum susţine şi strategia OMS privind hepatitele virale”, a arătat Marinela Debu, preşedintele APAH-RO.

Preşedintele APAH-RO a făcut referire la faptul că OMS vorbeşte despre eliminarea hepatitelor virale, pănă în anul 2030, menţionând că este important să existe o viziune realistă asupra situaţiei din România – răspândire preponderent rurală, acces greoi la servicii medicale, multe persoane neasigurate etc.

Corina Silvia Pop, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Sănătăţii, a subliniat în cadrul prezentării sale faptul că urmează să apară o Strategie Naţională privind hepatitele B, C şi D. În plus, reprezentanta Ministerului a vorbit despre demararea unui program de screening, în două faze, pentru hepatitele B, C şi D – formare & conştientizare publică, respectiv serviciile concrete de depistare.

APAH-RO consideră că se fac paşi importanţi în ceea ce priveşte identificarea de soluţii pentru hepatitele virale şi îşi exprimă încrederea că, în acord cu recomandările OMS, planurile autorităţilor vor implica şi o colaborare activă cu reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi.

,,România a evoluat în ultimii ani dar mai sunt încă multe lucruri de rezolvat. Pe de o parte, există pacienţi care au acces la terapia cu interferon free, pe de altă parte, lipseşte vaccinul pentru hepatita B, inclus în schema obligatorie de vaccinare, sistemul de diagnosticare este greoi, iar accesul la tratament este încă condiţionat de criterii ce ţin de stadiul bolii. De asemenea, referindu-ne strict la hepatita C, trebuie să menţionez punctele pe care le-am transmis CNAS privind contractele cost-volum-rezultat. În primul rând, implementarea unui sistem cu mai mulţi câştigători, apoi semnarea unor contracte pe termen lungşi, foarte important, iniţierea negocierilor pentru noile contracte, în timp util”, a adăugat Marinela Debu.

Euro Hepatitis Care Index arată că, în România, principalele probleme în abordarea hepatitelor virale vizează:

  • lipsa măsurilor sistematice de depistare a persoanelor infectate
  • lipsa finanţărilor pentru testare fără a fi nevoie de trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist
  • lipsa unui registru al cancerului hepatocelular (HCC)
  • lipsa unui corp de asistenţi medicali specializaţi în managementul hepatitelor virale
  • lipsa unui sistem naţional şi eficient de monitorizare a hepatitelor virale

 

Conform estimărilor specialiştilor, peste 800.000 de români sunt infectaţi cu virusul hepatitei B, în timp ce aproximativ 600.000 suferă de hepatită C.

 

 

***

Despre APAH-RO

APAH-RO este o entitate neguvernamentală, înfiinţată în 2009, la initiaţiva unui grup de pacienţi din întreaga ţară. Cu sloganul „Pentru drepturile tale!”, organizaţia militează pentru creşterea gradului de depistare şi accesul la tratament. Organizaţia militează pentru creşterea accesului la tratament a pacienţilor cu afecţiuni hepatice, desfăşurând activităţi de informare şi sprijin în rândul pacienţilor cu afecţiuni hepatice, a membrilor familiilor, întruniri cu scopul de a sensibiliza în ceea ce priveşte importanţa depistării cât mai rapide a hepatitelor cronice virale şi a importanţei tratamentului făcut la timp, ţinând cont strict de recomandările medicilor.www.hepato.ro

 

APAH-RO este membră a:

  • Alianţei Pacienţilor Cronici din România (APCR)
  • European Liver Patients Association (ELPA )
  • World Hepatitis Alliance (WHA)