TETAROM


 

Ne gasiti pe Facebook.

Superstiţii şi obiceiuri în luna octombrie. Ce să faci să-ți meargă bine

 
 
Nu toată lumea crede în supersitiţii, dar istoria ne-a demonstrat că există un adevăr în toate obiceiurile străvechi. Cele mai multe superstiţii din luna octombrie sunt legate de vreme, dar sunt câteva lucruri care se referă la sănătate şi bogăţie.
Anul viitor va fi unul extrem de roditor dacă frunzele pomilor se îngălbenesc şi cad repede. De asemenea, dacă în această lună cade multă brumă şi zăpadă, luna ianuarie va fi moale şi călduţă.
Se spune că dacă nu plouă de la începutul toamnei până la Cuvioasa Parascheva, sfântă sărbătorită pe 14 octombrie, atunci va veni iarna curând. Se mai crede că vremea este identică în zilele de Sf. Parascheva şi de Sf. Dumitru (26 octombrie), potrivit superstitii.ro.
De Sfânta Parascheva ciobanii caută dimineaţa să vadă cum s-au culcat oile. Dacă sunt adunate grămadă, iarna va fi grea, iar dacă-s împrăştiate, va fi uşoară.
Tot pe 14 octombrie, oamenii care țin cont de superstiții nu lucrează pentru a nu se îmbolnăvi. Bătrânii spun că riscă să fie trăsniţi, să facă boli de ochi sau să-şi piardă minţie cei care cosesec în această zi. Din 14 până pe data de 27 octombrie nu se seamănă secară, fiindcă cine-o face e-n primejdie de moarte.
Pe 25 octombrie,  în ziua de dinainte de Sf. Dumitru, se face focul lui Sumedru, un foc mare peste care copiii sar ca să fie sănătoşi, iar tinerii, ca să se căsătorească anul care vine.
 
 

3 octombrie, Ziua Mondială a Arhitecturii. Curiozități din lumea arhitecturii

 
Istoria construcțiilor omenești durează de peste 10.000 de ani. În acest timp, nevoia umană de a construi s-a transformat într-o profesie și, în acest proces, a fost atrase tot felul de persoane excentrice, vizionari și chiar încăpățânați. Istoria lungă a arhitecturii și abundența de personaje interesante, este plină de povești surprinzătoare.
 
De la Lincoln Logs și Jocurile Olimpice până la Ouija și 9/11 septembrie, istoria arhitecturii este plină de fapte cunoscute și mai puțin cunoscute.
 
Cândva, arhitectura a fost sport olimpic
 
În primele patru decenii ale Jocurilor Olimpice moderne, 151 de medalii au fost oferite unor domenii precum muzica, pictura, sculptura, literatura și arhitectura. Baronul Pierre de Coubertin, care a înființat Comitetul Internațional Olimpic, a considerat arta o parte esențială a competiției. Singurul condiție a fost: fiecare disciplină trebuie să aibă legătură cu sportul.
 
Frank Lloyd Wright a inventat Lincoln Logs
 
Nu toate modelele iconice pentru Lloyd Wright pot fi atribuite lui Frank. Lincoln Logs a fost creația lui John Lloyd Wright, fiul legendarului arhitect. Un arhitect cu portofoliu propriu, John a fost inspirat de grinzile fundației de sub Hotelul Imperial al lui Lloyd Wright Senior, din Tokyo.
 
Gresia Girih, utilizată de arhitecții islamici de sute de ani, este matematic asemănătoare cu gresia Penrose, descoperită în anii 1970
 
Gresia Penrose a fost numită după matematicianul și fizicianul Sir Roger Penrose, a experimentat cu un set de cinci plăci diferite, în anii 1970, pentru a crea modele cu proprietăți geometrice speciale. Arhitecții islamici au creat gresia Girih acum cinci secole. În 2007, fizicienii Peter J. Lu și Paul J. Steinhardt au demonstrat că cele două modele au multe proprietăți în comun.
 
LEGO, folosit pentru realizarea cărămizilor speciale pentru arhitecți
 
Când Godtfred Kirk Christiansen, fiul fondatorului LEGO, a încercat să facă un model Lego al casei pe care o construise, nu a ieșit la scară, deoarece cărămizile Lego au un raport de lățime-înălțime de 5: 6. Acest lucru a condus la crearea în 1963 a lui Modulex, o cărămidă mult mai mică, bazată pe cuburi perfecte. Din nefericire, producția cărămizile a fost întreruptă în anii 1970.
 
Maya Lin este nepoata unuia dintre cei mai cunoscuți arhitecți feminini din istoria chineză modernă
 
Lin Huiyin este considerată prima arhitectă din China modernă. Alături de soțul ei, Liang Sicheng, a ajutat la lansarea departamentului de arhitectură de la Universitatea Northeastern din Shenyang. Maya Lin, care a proiectat Memorialul Veteranilor din Vietnam din Washington DC, este nepoata lui Huiyin.
 
Un poștaș francez a construit "Palatului ideal" cu ajutorul pietrelor pe care le-a strâns timp de 33 de ani când distribuia corespondența
 
Clădirea construită de Ferdinand Cheval este considerată un prim exemplu de artă naivă, iar în 1969 a fost desemnat un reper cultural.
 
Empire State Building generează mai multe venituri din punctele sale de observare decât din cele 85 de etaje ale spațiilor de birouri
 
...
Cititi mai multe pe www.stiri.tvr.ro

Ziua internațională a non-violenței

 
 
Ziua internațională a non-violenței este marcată în fiecare an la 2 octombrie, data nașterii lui Mahatma Gandhi (1869-1948), unul dintre cei mai mari militanți pentru pace din lume, pionier al filozofiei și al strategiei non-violenței, conducător de marcă al mișcării pentru independență din India.
Marcarea acestei zile a fost stabilită de Organizația Națiunilor Unite prin Rezoluția 61/271, la 15 iunie 2007. Potrivit acestei Rezoluții, Ziua internațională a non-violenței este o ocazie pentru a ''disemina mesajul non-violenței, inclusiv prin educație și prin sensibilizarea opiniei publice''. Rezoluția reafirmă ''relevanța universală a principiului non-violenței'' precum și dorința ''de a asigura o cultură a păcii, toleranței, înțelegerii și non-violenței'', se arată pe site-ul www.un.org.
Adunarea Generală a ONU a luat această decizie ''având în vedere că non-violența, toleranța, respectul deplin pentru toate drepturile omului și libertățile fundamentale pentru toți, democrația, dezvoltarea, înțelegerea reciprocă și respectul pentru diversitate sunt interconectate și se consolidează reciproc'', reafirmând totodată relevanța universală a principiului non-violenței și dorind să asigure o cultură a păcii, toleranței, înțelegerii și non-violenței.
...
Cititi mai multe pe www.agerpres.ro
 

Ziua mondială a habitatului

 
Organizația Națiunilor Unite a desemnat ca în prima zi de luni a lunii octombrie a fiecărui an să se marcheze Ziua mondială a habitatului, notează www.urbanoctober.org.
 
Astfel, în 2017, la 2 octombrie, la nivel mondial este marcată Ziua mondială a habitatului cu tema ''Housing Policies: Affordable Homes''. Aceeași zi marchează și debutul ''Lunii Urbane'', când pe tot parcursul lunii octombrie sunt organizate, în întreaga lume, numeroase activități având în centru dezvoltarea locuințelor și îmbunătățirea orașelor.
 
În 2016, tema acestei zile s-a intitulat ''Housing at the Centre''.
 
Adunarea Generală a Națiunilor Unite, la recomandarea Comisiei pentru Așezări Umane a ONU, a desemnat în 1985, la San Francisco, Ziua mondială a habitatului. Această zi se sărbătorește în orașele din întreaga lume, în prima zi de luni din luna octombrie. A fost sărbătorită prima dată la 6 octombrie 1986, sub genericul "Shelter is my right".
 
Scopul principal al marcării Zilei mondiale a habitatului este de a aduce în prim-plan situația în care se află orașele lumii și la dreptul fundamental al fiecărui om de a avea o locuință adecvată. În întreaga lume, atât în țările dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare, pornind de la marile orașele și până la cele mai mici așezări, se resimt efectele schimbărilor climatice, ale poluării, ale diminuării resurselor naturale, ale creșterii populației și inegalității economice. În acest context, această zi are rolul de a ne reaminti că toți locuitorii planetei poartă responsabilitatea pentru cum vor arăta în viitor orașele noastre.
...
Cititi mai multe pe www.agerpres.ro
 

Ziua internațională a persoanelor vârstnice

Ziua internațională a persoanelor vârstnice este marcată în fiecare an la 1 octombrie pentru promovarea drepturilor persoanelor de vârsta a treia, prin încurajarea de a participa activ la viața economică, politică, socială și culturală, dar și pentru promovarea unei imagini pozitive a îmbătrânirii, lipsită de discriminare, prin incluziune socială.
 
Campania 'Flori pentru Suflet', ediția a 5-a, organizată de Asociația Niciodată Singur prietenii vârstnicilor și Fundația Principesa Margareta a României cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice, în Parcul Cișmigiu — 2016
 
Sărbătoarea vârstnicilor a fost instituită, la 14 decembrie 1990, de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în baza Rezoluției nr. 45/106. A fost inițiată în 1982 prin elaborarea unui Plan internațional de acțiune privind ajutorarea persoanelor în vârstă. Planul a fost adoptat în același an de către Adunarea Mondială privind Îmbătrânirea și aprobat de către Adunarea Generală a ONU.
 
În 2002, a doua Adunare Mondială privind Îmbătrânirea a adoptat Planul internațional de acțiuni privind îmbătrânirea, pentru a răspunde provocărilor cu care se va confruntă populația în vârstă în secolul al XXI-lea, și, totodată, pentru a promova dezvoltarea unei societăți pentru toate vârstele.
 
Printr-o serie de rezoluții ulterioare, Adunarea Generală a ONU și Consiliul Economic și Social au cerut guvernelor statelor membre ONU să elaboreze cu prioritate programe vizând sprijinirea persoanelor de vârsta a treia. În acest sens, în cadrul guvernelor statelor lumii au fost înființate departamente specializate pe acest gen de probleme.
 
Potrivit ONU, la nivel mondial, populația de peste 60 de ani este estimată să ajungă la 1,4 miliarde în 2030. La nivel european, speranța de viață atinge, în 2050, valoarea medie de 81 de ani la femei și 75 de ani la bărbați.
 
Uniunea Europeană în ansamblu se confruntă cu o îmbătrânire a populației. Potrivit unui studiu demografic publicat în anul 2015, de Oficiului European de Statistică (Eurostat), până în anul 2080, aproape 30% din cetățenii Uniunii Europene vor avea vârsta de 65 de ani sau peste, potrivit site-ului http://ec.europa.eu/. Mai mult, se estimează că procentul persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani va depăși 12% din populația totală, până în 2080. Această predicție statistică vine după o alta din 2013, potrivit căreia, pentru prima dată în istoria omenirii se estima că, în 2050, numărul persoanelor peste 60 de ani va fi mai mare, la nivel mondial, decât numărul copiilor.
 
Și în România, potrivit aceluiași studiu, segmentul populației vârstnice va înregistra o tendință accelerată de creștere. Dacă în 1990, persoanele în vârstă de 60 de ani și peste, reprezentau 10,3% din totalul populației, pentru anul 2080 se preconizează un procent de peste 21,8%.
 
Acest fenomen al îmbătrânirii populației implică necesitatea acordării unei atenții sporite nevoilor speciale și problemelor cu care se confruntă persoanelor în vârstă, în special în privința riscului sărăciei și excluziunii sociale.
 
 
Persoanele vârstnice din țara noastră sunt beneficiare ale măsurilor de protecție socială susținute de sistemul de asigurări sociale care acoperă riscul de bătrânețe prin pensii, și de măsurile de asistență socială pentru situații de dificultate sau vulnerabilitate individuală, ca dizabilitatea, situațiile de dependență, sărăcia, potrivit www.mmuncii.ro. Măsurile de asistență socială sunt susținute financiar din bugetul de stat, bugetele locale, precum și din bugetele de asigurări pentru anumite categorii de facilități și servicii. Persoanele vârstnice dependente — care și-au pierdut autonomia funcțională fizică, psihică, intelectuală — beneficiază conform Legii nr. 263/2010 cu modificările și completările ulterioare, de servicii sociale de îngrijire și asistență acordate la domiciliu, în centre de zi și centre rezidențiale — cămine pentru persoane vârstnice.
...
Cititi continuarea articolului pe www.agerpres.ro