Ne gasiti pe Facebook.

Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim. Tradiții și obiceiuri în Duminica Floriilor

 
Sărbătoarea creştină comemorarează, în ultima duminică dinaintea Paştelui, intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim, şi precede Săptămana Patimilor, ultima din Postul Paştelui. În această zi îşi serbează onomastica peste 1 milion şi jumătate de români.
In 2017, Duminica Floriilor din calendarul ortodox se suprapune cu cea din calendarul catolic şi cei 2 miliarde de creştini din lume o vor comemora la aceeaşi dată, în 9 aprilie.
Pentru toţi creştinii Duminica Floriilor reprezinta florile virtuţilor adunate în timpul postului prin lumina rugăciunii, smerenia postirii, bunătatea inimii milostive şi darnice şi curăţenia minţii dobândite prin pocăinţă.
Cu ziua de Florii, numită şi Duminica Stâlpilor, începe Săptămâna Patimilor, ultima din Postului Paştilor, în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Domnului.
Biserica vede în această sărbătoare înaintarea lui Hristos spre jertfa de pe cruce, El putea să evite moartea, însă a primit-o de bunăvoie pentru a o birui. În seara acestei duminici încep în biserici slujbele deniilor din Săptămâna Sfintelor Patimi.
Aproape 1,5 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica anul acesta în Duminica Floriilor: 850.848 de femei şi 634.935 de bărbaţi, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor din MAI.
Cele mai frecvente nume feminine sunt Viorica, Florentina, Florica şi Camelia. Dintre bărbaţii care îşi serbează onomastica duminică, cei mai mulţi se numesc Florin, Viorel, Florian, Mugurel.
 
Cititi continuarea articolului pe www.stiri.tvr.ro
 

Numărul persoanelor fizice cu restanțe la bănci și IFN-uri a scăzut la 643.770, în februarie

 
Numărul persoanelor fizice înregistrate la Biroul de Credit cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare a scăzut cu 5.103, la 643.770 în februarie, față de nivelul din ianuarie, se arată în datele Băncii Naționale a României.
În ceea ce privește valoarea restanțelor, acestea se ridicau, în februarie, la 8,03 miliarde lei, în scădere cu 0,69% comparativ cu luna anterioară, din care peste 3 miliarde lei erau în moneda națională, 3,34 miliarde lei echivalent în euro, 1,59 miliarde lei echivalent în alte valute și 47,4 milioane lei echivalent în dolari.
În funcție de categoria de întârziere, restanțele mai mari de 90 de zile reprezentau peste 4,53 miliarde lei. De asemenea, statistica BNR relevă faptul că existau restanțe de 52,1 milioane lei, cu o întârziere de 61 — 90 de zile, respectiv de 37,3 milioane lei, între 31—60 de zile.
Valoarea totală a creditelor scoase în afara bilanțului depășea 1,41 miliarde lei, iar aproape 2 miliarde lei — la colectare.
 
Cititi mai multe pe www.agerpres.ro
 

Cluj-Napoca este primul oraş din România unde certificatele de urbanism, dar și alte documente, sunt emise în format electronic

 
O platformă online îi scutește pe clujeni de statul la cozi. Acum pot obţine documentele necesare direct din faţa calculatorului.
Emiterea certificatului de urbanism sau prelungirea autorizației de construire sunt doar câteva dintre actele care pot fi emise mai rapid și mai usor, la Cluj-Napoca, datorită platformei edirect.e-guvernare.ro. Utilizatorul trebuie doar să creeze un cont și să-și încarce documentele necesare. De restul se ocupă Primăria.
Clujenii pot obţine prin intermediul platformei online și avize de începere a lucrărilor, avize de salubritate ori pentru spaţii verzi.
Până acum, în fiecare lună, peste 800 de clujeni solicitau, la ghişeele Primăriei, eliberarea documentelor de urbanism. În termen de 3 ani, toate autoritățile publice trebuie să aibă astfel de platforme online.
 
 

Paşte sau Paşti, cum e corect? Ce variantă trebuie folosită pentru urările transmise celor apropiaţi cu ocazia sărbătorilor de primăvară

 
O dată cu sărbătorile pascale revine în actualitate şi dilema dintre Paşte sau Paşti. Care este varianta corectă? Cum trebuie să scriem pentru a nu o da în bară în faţa cunoscuţilor?
Alexandru Ciolan este specialistul în „misterele cuvintelor” şi ne lămureşte când şi cum trebuie folosite cele două variante:
Cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii, praznicul praznicelor, duminica duminicilor figurează în calendarele ortodoxe ca „Învierea Domnului“ sau, glosată între paranteze, ca „Sfintele Paşti”. Următoarele două zile, lunea şi marţea, scrise tot cu roşu (deci tot de sărbătoare), sunt numite însă „a doua” şi, respectiv, „a treia zi de Paşti”. Procedând în felul acesta, Biserica îşi afirmă preferinţa pentru numele cel mai acoperitor pentru conţinutul actual al sărbătorii (Învierea Domnului), făcând totodată concesie numelui nu foarte transparent şi, la urma urmelor, nici foarte fericit ales, impus însă de tradiţie (Paşti).
Ediţia cea mai recentă (a doua, din 2005) a „Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române” spune că numele sărbătorii este substantiv propriu masculin, că are la singular forma „Paşte”, iar la plural, forma „Paşti”, şi pentru masculin, şi pentru feminin (spunem deopotrivă „Sfinţii Paşti” sau „Sfintele Paşti”). Cum s-a ajuns la situaţia neobişnuită ca un substantiv masculin la singular să fie, la plural, şi masculin, şi feminin? Sau, altfel spus, să fie şi masculin şi neutru? Pentru a explica aceasta, vom urmări mai întâi istoria formală a cuvântului. (Exemplele sunt scoase din „Dicţionarul limbii române”, îndeobşte cunoscut ca Dicţionarul Academiei.)
În primele noastre texte scrise întâlnim exclusiv forme de plural, articulat sau nu („pastille”, „paştilor”, „paşti”), explicabil prin pluralul lat. „paschae” (cu desinenţa de plural -ae/-e trecută la -i încă din latina populară). Astfel, la Coresi, de pildă („Carte de învăţătură”, 1581) aflăm: „Acestea sunt paştile de bucurie şi de veselie” (datorită adjectivului pronominal „acestea” putem stabili că este vorba de un feminin); în Noul Testament din 1648 găsim: „sărbătoarea azimelor care să cheamă pastille”. Pentru singular, prima formă atestată în textele vechi este „pasha”, dar acesta este un cuvânt diferit, provenit nu din latină, ci din neogrecul „pasha” – apare, de pildă, într-un document slavo-român din Ţara Românească de la 1575, apoi la Dosoftei, în „Viaţa şi petreacerea svinţilor” (1682): „Dzi de adevărată pasha”. Singularul „paste”, format de la pluralul „paşti” (după modelul alternanţei -şte/-şti din, de pildă, cleşte/cleşti, peşte/peşti), apare în texte ceva mai târziu, parcă spre a confirma că nu este forma primară. În Biblia din 1688, pentru Paştele evreiesc se foloseşte de obicei forma de singular „Pasha” (din greacă), dar şi forma de sorginte latină, „Paşte”, refăcută după pluralul „Paşti” – în Numeri 9, 10, de pildă, găsim: „va face Paştele Domnului în luna a doao“.
 
 
 

Ministrul Muncii: Sporurile vor fi plafonate la 30% în noua lege a salarizării; vor scădea doar salariile bugetarilor de lux

 
Ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, susține  că prin noua Lege a salarizării unitare vor scădea doar salariile "bugetarilor de lux", care au avut până în prezent "un salariu uriaș", în timp ce toate sporurile din sistem vor fi plafonate la 30%.
"Mai sunt salarii care vor scădea. Sunt acei bugetari de lux pe care nu i-a mai controlat nimeni. Nu mai poate nimeni să treacă peste conducătorul de instituție. Nu mai poate nimeni să mai treacă, de asemenea, peste ceea ce se s-a plafonat de un auditor de exemplu dintr-un minister fața de un auditor al Curții de Conturi sau fața de un auditor dintr-o altă instituție. Am încercat să nu scădem niciun salariu în plată în România. Repet, sunt excepții la acei bugetari de lux, dar nu cred că va plânge cineva, pentru că până acum au avut un salariu uriaș", a declarat, marți, la Realitatea TV, ministrul Muncii, Olguța Vasilescu.
Aceasta a precizat că în noua Lege a salarizării toate sporurile vor fi plafonate la 30% pentru a termina cu "sarabanda asta a sporurilor".
"Până acum a fost un salariu generalizat al sporurilor. De exemplu, aveam un salariu de 1.000 de lei, dar sporurile puteau să fie la 2.000, la 3.000 de lei și veniturile erau de 4.000 de lei. Un venit mincinos până la urmă sau un salariu mincinos. Le-am plafonat pe toate la 30%, ca să terminam cu sarabanda asta a sporurilor și să știi foarte clar ce ai în plată", a explicat ministrul Muncii.
 
Cititi mai multe pe www.agerpres.ro