Ne gasiti pe Facebook.

Ziua internațională a hemofiliei

 
În fiecare an la 17 aprilie este marcată în întreaga lume Ziua internațională a hemofiliei, prin aceasta urmărindu-se creșterea gradului de conștientizare privind această boală și alte tulburări de coagulare a sângelui ereditare
Evenimentul ''Vinerea Roșie'', organizat de Asociația Română de Hemofilie, în cadrul căruia apa fântânii arteziene din Piața Universității a fost colorată în roșu.(București, 16 apr. 2010)
Hemofilia este o boală ereditară, legată de o anomalie genetică, provocată de deficitul unei proteine de coagulare, prezentă în mod normal în plasmă, fapt care face ca în caz de rănire să existe un risc important de sângerare. Hemofilia nu se vindecă, dar se poate trata. Hemofilia, indiferent de tipul ei, A, B sau boala înrudită von Willebrand, este o afecțiune congenitală care se moștenește în special în rândul băieților. Boala este transmisă de mamă băieților, care manifestă boala. Bolnavii sângerează cu ușurință, anormal, iar aceste sângerări pot să fie incoercibile, să nu se oprească, să antreneze pericol de moarte sau de leziuni tisulare, care în cele din urmă să ducă la diverse tipuri de handicap.
În prezent, datorită tratamentelor injectabile cu produse conținând factori de coagulare, chiar și persoanele care suferă de hemofilie în formă gravă pot duce o viață aproape normală. O informare eficientă crește gradul de conștientizare, oferind posibilitatea unei diagnosticări și a accesului la îngrijire pentru milioane de oameni afectați de hemofilie.
Federația Internațională de Hemofilie (World Federation of Hemophilia — WFH) marchează și în 2017 Ziua internațională a hemofiliei, cu o temă ce îndeamnă ''să le auzim vocile'', ca sprijin pentru milioanele de femei și fete care sunt afectate de o astfel de boală sau care au pe cineva apropiat care suferă de o astfel de afecțiune, conform site-ului federației, www.wfh.org.
...
Cititi continuarea articolului pe www.agerpres.ro

Christos a Înviat! Cea mai mare sărbătoare a Creștinătății, singura minune care li se arată şi credincioşilor, şi necredincioşilor

 
Paştele este cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii şi, deloc întâmplător, această celebrare anuală a Învierii lui Iisus are loc primăvara, în anotimpul renaşterii naturii. Este o sărbătoare a luminii şi a bucuriei, a reîntoarcerii la noi înşine şi la lucrurile frumoase din jurul nostru. Paştele este o sărbătoare a familiei, o perioadă de comuniune sufletească şi un prilej de a ne apropia de cei dragi. Paştele înseamnă linişte şi lumină, miros de cozonac şi pască şi, nu în ultimul rând, prilejul de a ne întâmpina cunoscuţii cu acel atât de drag nouă “Christos a înviat!”
Cea mai veche şi mai importantă sărbătoare a creştinătăţii, Învierea, este, după cum spunea părintele Arsenie Boca, singura minune care li se arată tuturor, credincioşi şi necredincioşi deopotrivă. La câteva zile după intrarea Sa în Ierusalim (de Florii), Mântuitorul Iisus Christos  a fost judecat şi răstignit, a murit pe cruce şi a fost pus în mormânt. După trei zile, a înviat din morţi.
În fiecare an, timp de o săptămână (Săptămâna Patimilor) creştinii comemorează prin post şi rugăciune patimile şi răstignirea lui Iisus Christos, pentru ca Duminică, în ziua sfântă a Paştelui, că celebreze Învierea lui Iisus, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul Său.
Paştele, la evrei şi la creştini. Cine sărbătoreşte Paştele
Paştele a fost sărbătorit pentru prima dată în jurul anului 1400 î.Hr, la evrei, pentru care Paştele semnifica ieşirea din robia egipteană şi traversarea Mării Roşii. Cuvântul ebraic ''Pesah'' al vechilor iudei însema ''trecere''. Pesah la evrei semnifica iniţial trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu de la nefiinţă la fiinţă, iar apoi a semnificat trecerea poporului israelitean din robia egipteană la libertate.
Începând cu anul 33 d.Hr, Paştele evreiesc a coincis cu patimile, răstignirea şi învierea lui Iisus – evenimente care, pentru creştini, vor căpăta tot numele de “Paşte”.  Dacă mielul pascal a prefigurat, încă de atunci, sacrificiul şi jertfa de pe cruce a Mântuitorului Iisus Christos, Paştele a continuat să reprezinte pentru creştini o trecere: de la moarte la viaţă, dar şi o trecere de la robia păcatelor la starea de libertate a oamenilor.
Așadar, Paștele este o sărbătoare atât a evreilor, cât și a creștinilor, însă cu semnificații diferite.
Pesah-ul evreiesc avea loc în noaptea de 14- 15 a lunii Nissan, cand era luna plină. În anul 33, Paştele evreilor a coincis cu Moartea și Învierea lui Hristos. Aceasta este explicatia preluarii termenului de Paște, de către religia creștină, de la cea ebraică. Evreii celebrează Paştele timp de opt zile, în perioada 15-22 Nisan (25 martie – 2 aprilie).
Dintre acestea, primele şi ultimele două zile impun respectarea strictă a regulilor religioase.
Sărbătoarea de Paşte cuprinde cele trei zile în care au avut loc Răstignirea, Moartea şi Învierea lui Hristos, fapte celebrate în biserică din Joia Sfântă până în Duminica Învierii.
Pentru primii creştini, Moartea Domnului sau "Paştile Crucii" era zi de întristare în care se ţinea post prelungit până în ziua Învierii. Noaptea Paştelui era petrecută în biserici în priveghere şi rugăciune.
Ca şi azi, momentul Învierii era întâmpinat cu cântări de bucurie şi cu lumină. Sărbătorirea Paştelui se prelungea o săptămână întreagă, săvârşindu-se în fiecare zi Sfânta Liturghie, la care toţi credincioşii se împărtăşeau cu Sfintele Taine ale lui Hristos. Deşi cred în Iisus Hristos, culte creştine precum Biserica Mormonă, Martorii lui Iehova şi Adventiştii nu serbează Paştele.
Islamul nu are în calendar un moment special care să recunoască Învierea lui Iisus. De altfel, Islamul îl consideră pe Iisus Christos ca fiind unul dintre profeți.
Cum se calculează data Paştelui
Creştinii nu sărbătoresc în fiecare an la aceeaşi dată Paştele şi, de asemenea, există date diferite de sărbătorire a Paştelui la catolici şi alte rituri creştine apusene, pe de o parte şi ortodocşi, pe de altă parte.
Primul Sinod ecumenic desfăşurat la Niceea în anul 325 d.Hr a hotărât ca Paştele creştin să nu mai fie celebrat odată cu Paştele evreiesc (deşi, istoric, aceasta ar fi data reală), ci în prima duminică de după luna plină a echinocţiului de primăvară.
Aceasta înseamnă că data Paştelui depindea de două fenomene astronomice, unul cu dată fixă (echinocţiul de primăvară) şi unul cu dată schimbătoare - mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pământului – luna plină de după echinocţiu.
La  Sinodul ecumenic de la Niceea, noţiunea de echinocţiu de primăvară a căpătat o semnificaţie deosebită – s-a considerat că este un moment reprezentativ pentru timpul primordial în care Dumnezeu a separat lumina de întuneric şi a poruncit ca lumina să fie dată de soare - ziua şi de lună - noaptea.
Până în 1582 toţi creştinii, indiferent de confesiune, sărbătoreau data Paştelui la aceeaşi dată. Modificarea datei Paştelui la catolici s-a făcut odată cu reforma calendarului iniţiată de Papa Grigorie al VIII-lea, care a vrut să rectifice decalajul descoperit de astronomi între calendarul folosit până atunci, cel iulian, şi timpul real astronomic.
Folosindu-se calendarul iulian, stabilirea datei Paştelui era, implicit, viciată. În timp ce catolicii au început să prăznuiască Paştele după noul calendar rectificat,  Bisericile creştin-ortodoxe au rămas la sărbătorirea după vechiul calendar, care indica echinocţiul şi luna plină la date care nu mai corespundeau cu datele astronomice. Aşa se explică decalajul existent şi astăzi.
La conferinţa interortodoxă de la Constantinopol din 1923, Bisericile ortodoxe au încercat să combine calendarul iulian cu cel gregorian în stabilirea datei diferitelor sărbători. Astfel, s-a ajuns la o variantă mixtă în care data sărbătorilor cu dată fixă (precum Crăciunul) să fie stabilită după calendarul gregorian, în timp sărbătorile cu dată variabilă (Paştele) urmau să fie stabilite tot după vechiul calendar iulian.
De-a lungul timpului au existat numeroase tentative de sincronizare a sărbătorii pascale, una dintre cele mai semnificative fiind Consiliul Bisericilor de la Aleppa, Siria, din 1997. Atunci s-a convenit ca echinocţiul să fie recunoscut în functie de observaţiile astronomice, luându-se în considerare meridianul de la Ierusalim unde a avut loc, de fapt, învierea. Până acum, nu s-a dat însă curs acestei înţelegeri.
Minunea Luminii Învierii în Biserica Sfântului Mormânt
...
 
Cititi continuarea articolului pe www.stiri.tvr.ro

Principesa Margareta şi principele Radu, la slujba de Înviere oficiată de IPS Andrei Andreicuţ, din Cluj! [ foto]

 
Principesa Margareta şi principele Radu au sosit la Catedrala Mitropolitană Ortodoxă din Cluj-Napoca înainte de miezul nopţii, însoţiţi de IPS Andrei Andreicuţ, şi nu au făcut nicio declaraţie.
Cei doi au asistat la slujba de Înviere pe scena amplasată în faţa Catedralei şi au plecat imediat după ce mitropolitul Clujului a ţinut predica în care a făcut un rezumat al Pastoralei de Paşti, fără să facă declaraţii.
IPS Andrei Andreicuţ a vorbit, în cuvântul său, despre pericolul pe care îl reprezintă imaginile negative, de la televizor sau de pe internet, care reprezintă o fereastră spre iad, îndemnând credincioşii să privească imaginile pozitive, ale icoanelor Maicii Domnului sau ale lui Isus Hristos.
Slujba de Înviere s-a încheiat cu înconjurul Catedralei de către credincioşi, având în frunte mai mulţi preoţi.
Principesa Margareta şi principele Radu vor participa, duminică, la slujba de Liturghie oficiată în ziua de Paşti la Catedrala Greco-Catolică „Schimbarea la Faţă” din Cluj-Napoca de către episcopul Florentin Crihălmeanu.
 
 
 
 
 

Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi adusă, sâmbătă, în România

Lumina Sfântă de la Ierusalim va fi adusă sâmbătă seara în țară, cu un avion special, de o delegație a Patriarhiei Române.
 
Potrivit unui comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române, delegația va fi condusă de episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Timotei Prahoveanul.
 
Sfânta Lumină va fi oferită la slujba de Înviere de către Patriarhul BOR, Daniel, clerului și credincioșilor prezenți la Catedrala Patriarhală.
 
Protoieriile din Arhiepiscopia Bucureștilor și celelalte eparhii ale Patriarhiei Române sunt invitate să trimită delegați la Aeroportul internațional "Henri Coandă" din București — salonul oficial în seara zilei de sâmbătă, în jurul orei 18,30, pentru a primi Sfânta Lumină de la Ierusalim.
 
Lumina Sfântă este considerată un miracol al Ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an de Paști la Ierusalim, când, în timpul Vecerniei din Sâmbăta Mare, între orele 12,30 și 14,30, deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care se pogoară din cer, manifestându-se diferit în fiecare an și care în primele minute nu frige.
 
Lumina este adusă credincioșilor de Patriarhul Ierusalimului.
 
Sfântul Mormânt este inspectat încă din Vinerea Mare, imediat după Prohod. Cei care fac această verificare — pentru a nu exista nicio bănuială de înscenare — sunt polițiști civili, care nu sunt creștini. De obicei, aceștia sunt trei: un arab, un turc și un reprezentant al Statului Israel. Rolul lor este de a inspecta încăperea Sfântului Mormânt pentru a nu exista vreo sursă de foc. De asemenea, îi controlează corporal pe cei care vor pătrunde acolo în momentul ceremoniei religioase. Apoi, la momentul potrivit, luminile se sting, ușa se sigilează, iar la intrare rămân doar gardienii.
 
După desfășurarea slujbei, Patriarhul Ierusalimului, îmbrăcat doar cu un stihar alb, cu epitrahil și brâu, se îndreaptă spre Sfântul Mormânt. La intrare, Patriarhul este controlat de polițiști în prezența martorilor care aparțin tuturor confesiunilor. Patriarhul desigilează intrarea în Mormânt și pătrunde în prima încăpere, în "Capela Îngerului", însoțit — conform tradiției — numai de un arab de religie islamică. Mai departe, Patriarhul intră singur în încăperea propriu-zisă a Mormântului și îngenunchează în fața lespedei.
 
După rugăciune, cei prezenți în biserică au adesea prilejul să observe o lumină precum un fulger, care vine prin cupola aflată deasupra Capelei Sfântului Mormânt. Pelerinii compară această lumină cu un glob care se împrăștie în mici bucăți. Această lumină ajunge până la lespedea Sfântului Mormânt, aprinzând astfel vata presărată deasupra.
 
Rolul Patriarhului este de a lua în mâini această vată aprinsă, a o așeza în două cupe de aur și a se întoarce în Capela Îngerului. Ulterior, Patriarhul aprinde două mănunchiuri de câte 33 de lumânări fiecare, apoi iese și împarte lumina credincioșilor.
 
 

Noutățile impozitului pe gospodărie: deduceri de cheltuieli, consultanți fiscali și declarații de venit

 
 
Noul sistem de impozitare la care lucreaza Guvernul are avantaje și dezavantaje - spun experții în fiscalitate. Cert e că românii vor avea consultanți fiscali și vor completa declarații de venit. Iar deducerea cheltuielilor pe care le fac în gospodărie ar trebui să devină o obișnuință, oricât de greu de imaginat e acest scenariu acum.
Pentru români, deocamdată e neclar cum va funcționa noul sistem de impozitare la care lucrează Guvernul.
De la 1 ianuarie, cei care câștigă sub 2000 de lei nu vor fi impozitați. Românii mai bine plătiți vor avea un impozit de 10%. Salariile vor fi impozitate lunar, ca până acum. Dar la sfârşitul anului fiscal, contribuabilii vor fi nevoiţi să dea o declaraţie în legătură cu toate veniturile realizate.
Această nouă filosofie de impozitare are atât avantajul deducerilor cât şi al unui impozit mai mic. Dar sunt și dezavantaje, atrag atenția experții în fiscalitate.
Pe lista deducerilor ar urma să fie incluse cheltuielile pentru pensii private, asigurări și abonamente de sănătate, studii școlare ale copiilor, dar și cheltuielile de îmbunătăţire a confortului termic al locuinţelor, donaţiile către cultele regioase sau ONG-uri și chiar costul vacanțelor petrecute în ţară. Familiile cu copii vor beneficia de deduceri suplimentare. În funcție de veniturile părinților, sumele pot ajunge la 1600 de lei pentru fiecare copil.
Avantaje suplimentare ar putea avea cei care locuiesc împreună, fie că sunt sau nu rude, şi se constituie în gospodării fiscale. În relația cu Fiscul vor fi ajutați de consultanți fiscali. Ar fi nevoie de 35.000 de astfel de experți. De șapte ori mai mulți decât acum. Fiecare va avea în jur de 200 de gospodării în gestiune. Și Fiscul va trebui să se adapteze.
Conslutanții fiscali vor fi plătiți de Ministerul de Finanțe cu până la 10.000 de lei lunar. Ceea ce înseamnă peste 4 miliarde de lei anual.