trandafiri

Ne gasiti pe Facebook.

Legea internshipului: Angajatorii vor fi obligaţi să-i plătească pe tinerii care vin în practică

 
Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică Legea Internshipului, care reglementează condiţiile care trebuie îndeplinite de un angajator pentru a putea primi un tânăr în practică, printre obligaţii fiind stipulate încheierea unui contract şi plata unei indemnizaţii pentru munca prestată.
Legea prevede că toate persoanele de peste 16 ani pot participa la activităţi de pregătire şi practică în cadrul companiilor şi instituţiilor de stat, această perioadă fiind numită de "internship".
Pentru ca o instituţie să poată primi oameni în practică, trebuie să aibă cel puţin cinci salariaţi, să nu fie în insolvenţă şi să nu fi făcut concedieri colective sau reorganizare a activităţii în ultimele 12 luni.
"Programul de internship se desfăşoară în temeiul contractului de internship. Este interzisă delegarea de sarcini internului ce constau în prestarea altor activităţi şi/sau exercitarea altor atribuţii în afara celor care au ca obiect pregătirea teoretică şi practică conform contractului de internship. Pe perioada programului, internul se obligă să presteze activităţile prevăzute în contractul de internship sub directa coordonare a unui îndrumător desemnat de conducătorul organizaţiei gazdă, dintre salariaţii calificaţi, cu o experienţă de cel puţin doi ani în domeniul de activitate", se arată în textul legii.
Persoana aflată în practică va avea dreptul la o indemnizaţie lunară netă al cărei cuantum va fi de cel puţin 50% din echivalentul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Activitatea practică va fi de maximum şase ore pe zi şi cel mult 30 de ore pe săptămână, persoana aflată în practică având dreptul la două zile de repaus după fiecare cinci zile muncite.
...
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
 

ANCOM: Roaming la tarife naționale în Uniunea Europeană și în Spațiul Economic European, din 15 iunie

 
Românii care călătoresc în interiorul Uniunii Europene (UE) și în țările din Spațiul Economic European vor plăti convorbirile, mesajele și SMS-urile la tarife naționale, începând cu data de 15 iunie, a anunțat, luni, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
"Începând cu data de 15 iunie 2017, minutele, SMS-urile și datele consumate în roaming în interiorul Uniunii Europene (UE) și țărilor din Spațiul Economic European (SEE) se vor scădea din resursele naționale incluse. După epuizarea acestora, consumul va fi tarifat la fel ca în România, în afara propriei rețele, dar în limitele unei utilizări rezonabile. Se realizează astfel trecerea completă la 'Roam like at home', sistemul de tarifare european menit să protejeze utilizatorii de grija facturii de roaming în țările UE, dar și în Norvegia, Islanda și Liechtenstein (SEE)", se arată într-un comunicat al ANCOM.
Noile condiții se aplică în mod automat tuturor planurilor tarifare cu serviciul de roaming inclus, achiziționate atât înainte de 15 iunie 2017, cât și după această dată. Pentru a beneficia de 'Roam like at home' clienții existenți nu trebuie să-și achiziționeze un nou plan tarifar sau să își reînnoiască abonamentul în vigoare.
În schimb, nu vor beneficia de aceste servicii clienții care aleg în mod expres un plan tarifar alternativ pentru serviciul de roaming în UE/SEE. Totuși, clienții care au făcut o astfel de alegere au dreptul să revină la 'Roam like at home' fără niciun cost suplimentar.
Potrivit sursei citate, începând cu data de 15 iunie 2017, apelurile (minutele) efectuate și SMS-urile trimise în roaming către orice destinație din UE/SEE (inclusiv către orice număr de telefon din România) se scad, până la epuizarea lor, din minutele și SMS-urile naționale incluse, după care se aplică tarifele din România, pentru traficul în afara propriei rețele. Apelurile și SMS-urile primite în roaming în UE/SEE sunt gratuite.
...
Cititi mai multe pe www.agerpres.ro

Emil Boc: Cluj-Napoca va candida pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării

 
Primarul Emil Boc a anunțat, marți, într-o conferință de presă, că municipiul Cluj-Napoca va candida pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării.
'La Cluj-Napoca se desfășoară conferința Open Innovation 2.0, cel mai important eveniment al UE și al DG Connect din cadrul Comisiei Europene, pentru prima dată în Europa Centrală și de Est. Acest lucru confirmă statutul Clujului de puternic centru de inovare și IT național și internațional și facem un pas astfel încât, în viitor, orașul să devină Capitală Europeană a Inovării. În următorii zece ani ne-am propus să candidăm și să câștigăm acest titlu, ținând cont că la primele trei ediții desfășurate până acum au câștigat Barcelona, Amsterdam și Viena. Este o competiție de nivel european de cea mai înaltă calitate. Trebuie să muncim pentru a ajunge acolo, dar ce este important este că avem ingredientele, avem talentele în materie, un oraș care se concentrează pe acest domeniu și avem un mediu de business dinamic', a spus Emil Boc.
El a mai afirmat că municipiul Cluj-Napoca este, deja, un model de smart city, atât prin proiectele implementate, cât și prin cele care urmează, cum este cazul unei platforme de mobilitate.
'Va fi o îmbinare între transportul public și arii pietonale și conectarea cetățenilor la aceste probleme. Obiectivul nostru este crearea unui ecosistem digital, compus din administrație locală, mediul de business, mediul universitar, ONG-uri, care să creeze mediul prin care să aducem orașul mai aproape de cetățean, utilizând tehnologia și punând-o la dispoziția lui. Nu vom putea evita evoluția tehnologiei în viața noastră și orașele care vor începe mai devreme vor fi primele care vor câștiga în viitor locuri de muncă, investiții într-o economie digitală care va avea avea loc', a explicat Boc.
În perioada 13-14 iunie, la Cluj-Napoca se desfășoară conferința Open Innovation 2.0, la care participă peste 550 de persoane din țară și din străinătate.
Conferința este organizată de Directoratul-General al Comisiei Europene, DG Connect, Grupul pentru Strategie și Politici pentru Inovare Deschisă (OISPG), în parteneriat cu Comitetul Regiunilor, Primăria Cluj-Napoca, Institutul pentru Valoare în Inovare (IVI), ARIES Transilvania, iTech Transilvania Cluster, Consorțiul Clusterelor din Transilvania, Mastercard și Primăria Dublin.
 
 

Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor

 
În fiecare an, la data de 12 iunie, este marcată Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor.
Instituită de Organizația Internațională a Muncii în anul 2002, această zi are scopul de a atrage atenția asupra dimensiunii acestui fenomen și asupra măsurilor care trebuie luate pentru a elimina această practică, se arată pe site-ul oficial al Organizației Mondiale a Sănătății, http://www.who.int/, și pe cel al Organizației Națiunilor Unite, http://www.un.org.
An de an, această zi aduce laolaltă guverne, angajatori și organizații sindicale, societăți civile, precum și milioane de oameni din întreaga lume, pentru a evidenția situația copiilor exploatați prin muncă și pentru a propune măsuri ce pot fi adoptate pentru protejarea acestora, notează site-ul http://www.un.org.
Copiii exploatați prin muncă nu merg la școală și au foarte puțin timp la dispoziție să se joace sau poate chiar deloc, iar mulți dintre ei nu primesc nici hrană sau îngrijire corespunzătoare, fiindu-le refuzat, practic, dreptul la copilărie. Peste 50% dintre ei sunt expuși celor mai grave forme de exploatare prin muncă, cum ar fi medii periculoase, sclavia sau alte forme de muncă forțată, activități ilicite, cum ar fi traficul de droguri sau prostituția, dar și implicarea în conflicte armate, notează site-ul amintit anterior.
Încă de la fondarea sa, în anul 1919, Organizația Internațională a Muncii (OIM) și-a stabilit ca principal obiectiv abolirea exploatării prin muncă a copiilor. OIM a adoptat și supraveghează standardele de muncă ce includ conceptul de vârstă minimă de angajare sau de muncă. În acest sens, Convenția nr. 138 prevede ca vârsta minimă de angajare să nu fie mai mică decât vârsta la care se încheie învățământul obligatoriu. Adoptarea Convenției nr. 182 din 1999 a consolidat acordul general cu privire la eliminarea exploatării prin muncă a copiilor.
Tema de anul acesta face apel la protejarea copiilor de exploatarea prin muncă, în zonele afectate de conflicte și de dezastre (''In conflicts and disasters, protect children from child labour''), se arată pe site-ul oficial al Organizației Internaționale a Muncii, http://www.ilo.org/.
La nivel mondial, peste 1,5 miliarde de oameni trăiesc în țări afectate de conflicte, violență și instabilitate, în jur de 200 de milioane fiind afectate de dezastre anual, dintre care o treime sunt copii. O mare parte dintre cei 168 de milioane de copii exploatați prin muncă trăiesc în astfel de zone.
Conflictele și dezastrele au efecte devastatoare în viața oamenilor, provocand moarte, suferință, foamete sau sărăcie. Deseori, oamenii sunt nevoiți să-și părăsească locuințele, iar copiii sunt printre cei mai afectați, mulți dintre ei fiind strămutați și devenind, astfel, vulnerabili în fața traficului sau a exploatării prin muncă.
Anul acesta, tema Zilei mondiale împotriva exploatării prin muncă a copiilor evidențiază impactul pe care îl au conflictele și dezastrele în exploatarea copiilor și se anunță ca un manifest împotriva acestui fenomen.
Exploatarea prin muncă a copiilor și munca forțată în zonele afectate de conflicte sunt teme ce vor fi abordate și la cea de-a IV-a conferință globală asupra exploatării prin muncă a copiilor, care va avea loc, în perioada 14-16 noiembrie 2017, la Buenos Aires, notează site-ul oficial al Organizației Internaționale a Muncii, http://www.ilo.org/.
 
 

INDEXUL PROSPERITĂŢII. Ce reprezintă şi pe ce lor se situează România în acest clasament

 
Le­ga­tum Institute, un think tank din Londra, a găsit o soluţie, un indice care pe lângă factori teh­nici precum PIB per capita ia în cal­cul şi factori mai umani, ca bu­curia, tristeţea şi prietenii, conform ZF.
Potrivit organizaţiei, adevăra­ta prosperitate este o combinaţie din­tre bunăstarea economică şi cea socială. Indicele anual al aces­teia utilizează această definiţie a pro­sperităţii pentru a evalua şi mo­nitoriza performanţele diferi­te­lor ţări din lume după mai multe cri­terii, incluzând sănătatea, edu­caţia, economia şi capitalul social, dar cu 104 „variabile“.
 Indicele Prosperităţii constituie un instru­ment puternic care ne arată cum se formează şi cum se schimbă pro­speritatea la nivel mondial. Astfel pot fi mai bine înţelese ace­le ţări care devin mai prospere, dar şi cele a căror prosperitate scade şi lecţiile care pot fi învăţate în aceste cazuri.
Organizaţia londoneză iden­ti­fică şi susţine politicile şi practicile ca­re asigură tranziţia oamenilor, co­munităţilor şi ţărilor de la sără­cie la prosperitate. Analizele şi solu­ţiile propuse de aceasta se ba­zează pe dovezi solide.
Pe 15 iunie directorul de po­liti­ci­ economice al Legatum Shan­ker Singham va participa la Bucu­reşti la o conferinţă organizată de ZF cu tema „Potenţialul Româ­ni­ei, de la capitalul de încredere la pro­speritate“. El va discuta despre stu­diile institutului. La conferinţă vor participa, printre alţii, premie­rul Sorin Grindeanu şi guver­na­torul BNR Mugur Isărescu.
Detalii, în articolul complet disponibil pe Ziarul Financiar.