TETAROM


 

Ne gasiti pe Facebook.

Ziua mondială a sănătății mintale

 
La 10 octombrie, se marchează Ziua mondială a sănătății mintale. A fost stabilită, în 1992, de către Federația Mondială pentru Sănătate Mintală (World Federation for Mental Health - WFMH), pentru a crește gradul de conștientizare și educare, la nivel mondial, în privința sănătății mintale.
 
Obiecte donate pentru licitația organizată la ''Gala Gesturilor de Suflet în Sănătate Mintală'', organizată de Fundația Estuar cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Mintale, 2009
 
Campania din 2017 are ca temă ''Sănătatea mintală la locul de muncă'', potrivit site-ului wfmh.com, și pornește de la faptul că mii de oameni cu probleme de sănătate mintală, din întreaga lume, sunt lipsiți de drepturile omului, fiind discriminați, stigmatizați, marginalizați, supuși abuzurilor emoționale și fizice de către comunitatea în care trăiesc.
 
În Articolul 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului se afirmă că "toate ființele umane se nasc egale în demnitate și în drepturi". Preambulul Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități prevede că "discriminarea împotriva oricărei persoane pe bază de handicap constituie o încălcare a demnității și a valorii persoanei umane", menționează site-ul Organizației Mondiale a Sănătății.
...
Cititi continuarea articolului pe www.agerpres.ro
 

Ziua Holocaustului

 
Ziua Holocaustului este marcată, în România, în fiecare an, la data de 9 octombrie.
 
A fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, la propunerea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel.
 
Potrivit prezentei Hotărâri de Guvern, cu prilejul Zilei Holocaustului, "vor fi organizate acțiuni culturale, simpozioane, mese rotunde și alte acțiuni cu tematică specifică", autoritățile administrației publice urmând să acorde sprijin de specialitate pentru organizarea și desfășurarea acestor manifestări.
 
Potrivit site-ului oficial al Institutului Național pentru studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", www.inshr-ew.ro, la 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și din alte localități din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina. Fără a putea stabili cu exactitate care este numărul evreilor români și al evreilor din teritoriile aflate sub administrație românească care au fost uciși în timpul Holocaustului, Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România apreciază că, în timpul Holocaustului, în România și în teritoriile aflate sub controlul său au fost uciși sau au murit între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni, la care se adaugă și aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum și 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte țări din Europa. De asemenea, printre cei supuși regimului de exterminare din Transnistria au fost și mii de familii de romi, deportați pe parcursul anilor 1942-1943. Din cei 25.000 de romi trimiși în Transnistria, aproximativ 11.000 au pierit, se arată în Raportul final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, din anul 2004, conform site-ului menționat anterior. 
 
...
Cititi mai multe pe www.agerpres.ro

Ziua mondială a poștei

 
Ziua mondială a poștei se sărbătorește, în fiecare an, la 9 octombrie. Aceasta marchează înființarea, în 1874, prin semnarea Tratatului de la Berna (Elveția), a Uniunii Generale a Poștelor (UPU). Ziua mondială a poștei a fost declarată la această dată de Congresul Uniunii Poștale Universale, desfășurat la Tokyo, în Japonia, în 1969, potrivit site-ului www.upu.int.
 
Scopul marcării acestei zile este de a conștientiza rolul sectorului poștal în viața oamenilor și a societăților de afaceri, contribuția sa la dezvoltarea socială și economică a țărilor. De asemenea, are menirea să încurajeze statele membre ale Uniunii Poștale Universale să întreprindă programe prin care să transmită mesajele lor și să facă cunoscute activitățile proprii în rândul publicului și a mass-media la nivel național.
 
În prezent, în țările din întreaga lume, se desfășoară festivități pentru a marca această zi, dedicată activității de curierat a poștașilor.
 
Administrațiile poștale lansează emisiuni filatelice dedicate acestei zile aniversare sau noi servicii poștale, organizează festivități și evenimente speciale, conferințe și seminarii cu specific poștal și filatelic. Alte activități includ postarea de afișe în oficiile poștale și în alte locuri publice, organizarea de zile ale porților deschise la oficii poștale și muzee poștale, precum și activități recreative culturale, sportive etc. Multe administrații poștale emit suveniruri speciale, cum ar fi tricouri sau insigne.
...
Cititi mai multe pe www.agerpres.ro
 

O treime dintre notificările pe care le primim pe telefonul mobil ne afectează starea de spirit (studiu)

 
O treime dintre notificările pe care le primim pe telefonul mobil ne afectează starea de spirit, este concluzia unei echipe de cercetători de la Universitatea Trent din Nottingham, Marea Britanie, care a analizat efectele alertelor digitale pe un grup de 50 de participanți, timp de cinci săptămâni, informează luni The Telegraph.
 
Dintre cele peste jumătate de milion de notificări analizate, 32% le-au provocat emoții negative utilizatorilor care au devenit ostili, supărați, nervoși, speriați sau rușinați.
 
Alertele de sistem, cele care nu au legătură cu interacțiunea umană, cum ar fi update-uri generale ale telefonului sau anunțurile de disponibilitate ale unei rețele wi-fi, au influențat negativ dispoziția utilizatorilor, spun cercetătorii.
 
De asemenea, notificările legate de locul de muncă au avut un impact negativ asupra stării de spirit, în special când soseau mai multe deodată.
 
Pe de altă parte, utilizatorii se bucurau la primirea mesajelor de la prieteni care le creau sentimentul conectării la un grup social.
 
''Alertele digitale ne întrerup mereu activitățile, solicitându-ne atenția'', spune cercetătorul Eiman Kanjo.
 
''Rolul notificărilor este de a spori confortul vieții de zi cu zi, de aceea trebuie să înțelegem impactul pe care folosirea lor obsesivă îl are asupra stării noastre de bine'', a adăugat acesta.
 
''Cu siguranță, notificările îi fac pe oameni mai fericiți, dar atunci când primesc multe alerte care au legătură cu locul de muncă sau cu update-uri ale sistemului se produce efectul invers'', a subliniat cercetătorul.
 
Ca parte din studiu, cercetătorii au dezvoltat o aplicație, NotiMind, cu ajutorul căreia au colectat date despre alertele digitale primite pe telefon precum și despre efectele produse de acestea, potrivit informațiilor furnizate chiar de utilizatori.
 
Cercetătorii spun că, în viitor, va fi posibil să anticipăm starea de spirit a utilizatorilor de telefoane pe baza mesajelor primite. Notificările ar putea fi personalizate, astfel încât cei care nu sunt într-o dispoziție foarte bună să primească mai puține notificări de sistem și mai multe notificări din parte aplicațiilor de entertainment pentru a le ridica moralul.
 
Cercetătoarea Daria Kuss, psiholog la Centrul pentru cercetarea jocurilor video de la Universitatea Trent din Nottingham, a adăugat: ''Deși alertele sunt importante pentru utilizatorii de telefoane inteligente, numărul aplicațiilor care vor să ne atragă atenția a crescut în ultimii ani.''
 
Oamenii răspund repede, aproape instantaneu la notificări, ceea ce le transformă într-un factor perturbator. ''Descoperirile noastre ar putea deschide drumul unor noi cercetări referitoare la conștientizarea emoțiilor în comunicarea mobilă și pe rețelele de socializare.''
 
Cercetarea a apărut în publicația ''IEEE Access''.

Cum se fac prezentările. 7 reguli de bază

 
Fiecare persoană trebuie să cunoască principalele reguli de etichetă pe care să le aplice în sociatete. Modul în care ne prezentăm celor cu care intrăm pentru prima dată în contact este esenţial în stabilirea unor relaţii cu cei din jur şi o dovadă de politeţe.
Pentru a nu risca să gafaţi în momentul în care stabiliţi noi relaţii, faceţi cunoştinţă cu persoane noi, puteţi ţine cont de câteva dintre regulile Codului bunelor maniere, prezentate în volumul cu acelaţi nume al Aureliei Marinescu. 
"Prezentarea marchează stabilirea unei legături între doua persoane care, dintr-o dată încetează să mai fie străine una pentru celalaltă. Se cunosc, iar acest verb trebuie luat în sensul lui strict. Eticheta îţi permite ca din acel moment să poţi să-i vorbeşti, să-i faci o invitaţie şi să-i adresezi un salut noii tale cunoştinte. Este nepermis să profiţi de noua relaţie în scopuri personale sau să devii familiar imediat. Familiaritatea este opusul politeţii. Poţi avea cu cineva o legătură de ordin spiritual, o anume afinitate, opinii comune, dar nimic nu-ţi permite să devii familiar cu persoana respectiva. Nu vom întreba, de pildă, cum o duce cu banii sau în ce relaţii se află cu soţia, subiecte pe care le discuţi numai cu familia. De asemenea, ne vom feri să-i facem confidenţe, mai ales dacă nu ne sunt cerute", susţine autoarea.
1. Este necesar să prezinţi o persoană alteia în cercurile restrânse, pentru că este important ca toţi membrii să se cunoască între ei. La recepţii sau la baluri, acest lucru nu este necesar. Este, în schimb, nevoie să fie cunoscute gazdele, invitatul de onoare, precum şi vecinii de la masă. Prezentărilor vor fi făcută de către gazdă, iar în situaţiile în care aceasta este prea ocupată, invitaţii se vor prezenta unii altora. 
2. Se prezintă bărbatul, femeii; cel mai tânar, celui mai în vârsta; inferiorul, superiorului; subordonatul, sefului. Prin excepţie, o tânără va fi prezentată unui domn în vârstă.
3. Dacă prezentăm o personalitate politica sau publică putem să-i anunţăm titlul şi să nu-i spunem numele. Daca este vorba despre o ceremonie în care se impune un protocol, vom pronunţa numai numele persoanei prezentate. 
4. Cu excepţia situaţiilor în care un grup de oameni este prezentat unei persoane importante ori invitatului de onoare, persoanele singure sunt prezentate cuplurilor şi niciodată invers. Dacă trebuie să prezentăm o persoana singură unui grup nu o vom face fiecărui membru în parte.
5. Abordaţi o atitudine naturală, nu fiţi exagerat de politicoşi şi nu afişaţi o atitudine servilă. 
6. Folosiţi formule precum "sunt încântat să va cunosc", "îmi pare bine" , "îmi face placere".  Cel care a făcut prezentarea are misiunea de a începe o conversaţie la care să ia parte şi el. 
7. Prezentarea poate fi însoţită de o reverenţă, o înclinare, urmate de strângerea mâinii şi abia apoi de conversaţie.