trandafiri

Ne gasiti pe Facebook.

6 elevi eliminați de la prima probă scrisă a Bacului

În județul Cluj, la examenul național de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2017 sunt înscriși 4204 de candidați.
 
Astăzi, 26 iunie 2017, a avut loc prima probă scrisă, proba Ea) la disciplina limba și literatura română.
 
De la exament au fost eliminați pentru fraudă și tentativă de fraudă 6 candidați, 5 la Huedin și 1 candidat la Dej.

Credinţe, obiceiuri şi tradiţii în noaptea de Sânziene

 
Credincioşii ortodocşi sărbătoresc, sâmbătă, Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul, sărbătoare cunoscută în popor şi ca Drăgaica sau Sânzienele, când a fost instituită, în anul 2013, şi Ziua Universală a Iei, marcată de comunităţile româneşti din toată lumea.
Biserica Ortodoxă serbează de obicei ziua morţii sfinţilor, numai Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul făcând excepţie de la această regulă. Ei au privilegiul de a li se sărbători atât naşterea, cât şi alte evenimente din viaţa lor: Adormirea Maicii Domnului, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, Bunăvestirea, soborul Sfântului Ioan Botezătorul etc.
Ioan Botezătorul s-a născut cu şase luni înaintea lui Iisus Hristos. Sărbătoarea apare atestată documentar în secolele IV - V, când a fost fixată definitiv şi data Crăciunului.
În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.
În această zi, din 2013, la iniţiativa comunităţii online "La Blouse Roumaine", dedicată promovării iei româneşti, se sărbătoreşte şi Ziua Universală a Iei, marcată de comunităţile româneşti din toată lumea. Femeile în special poartă în această zi o ie.
Sărbătoarea Sânzienelor îşi are originea într-un stravechi cult solar şi se mai numeşte în unele locuri şi "Cap de vară" sau "Amuţitul cucului". Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiu de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstiţiul de vară (în jur de 21 - 22 iunie) sau la Sânziene, pe 24 iunie. Se spune în popor că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.
Numele "Sânziene" se referă la trei elemente strâns legate între ele. "Primul se referă la zânele, de obicei bune, zâne extrem de harnice în noaptea de 23 spre 24 iunie, adică noaptea Sânzienelor; al doilea este reprezentat de florile galbene ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, flori având importante atribute magice, aceste flori fiind substitute vegetale ale zânelor cu acelaşi nume. Ultimul element vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României, şi "Drăgaica".
Imaginaţia populară a închipuit Sânzienele ca pe nişte fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobşte prin păduri sau pe câmpii, fiind reprezentate cel mai adesea dansând.
Ele sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor şi buruienilor, astfel încât acestea, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu întâmplător, după sărbătoarea Sânzienelor, toate plantele dau îndărăt, adică nu mai cresc deloc.
Ziua de Sânziene este considerată sfântă: nimeni nu are voie să lucreze în această zi, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază. De această zi sunt legate diverse obiceiuri, dar cele mai importante sunt cele dedicate dragostei.
...
Cititi mai multe pe www.gandul.info

Val de căldură în România. Măsurile anticaniculă luate de autorităţi: „S-au stabilit noi recorduri absolute ale temperaturii medii la nivel global”

 
Valul de căldură care mătură statele europene în această perioadă a ajuns şi în România. Zilele de weekend vor fi toride, cu temperaturi care vor atinge chiar şi 37 de grade Celsius, în special în Oltenia şi în sud-vestul ţării. Specialiştii spun că astfel de situaţii, în care canicula apare timpuriu, se vor ivi tot mai des.
„Suntem îngrijoraţi pentru că am constatat o accelerare a încălzirii globale. Ultimele luni au stabilit, toate, noi recorduri de temperatură la nivel global. Practic, sunt ani la rând care au doborât recorduri absolute ale temperaturii medii la nivel global”, au explicat specialişti în climatologie pentru „Adevărul”. 
În mod obişnuit, temperaturile normale pentru final de iunie nu ar trebui să depăşească 30 de grade Celsius pe timp de zi. Cu toate astea, Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o informare meteorologică, valabilă de vineri, de la ora 13.00, până sâmbătă, la ora 04.00, când vor fi perioade de timp în care instabilitatea atmosferică va fi accentuată, în special în Maramureş, Transilvania, Crişana, Banat şi Moldova, precum şi în zonele de deal şi munte. „Disconfortul termic se va simţi aproape în fiecare zi în Olt, dar şi Bucureştiul va fi afectat de temperaturile foarte ridicate”, a explicat meteorologul de serviciu. 
Echipajele de urgenţă, suplimentate
 

Elevi programatori din România au obţinut 40% dintre premiile unui concurs organizat în Irlanda

 
Cincizeci de copii şi tineri din România pasionaţi de programare au obţinut aproape jumătate din premiile unei competiţii organizate în Irlanda. Printre proiectele prezentate se află şi un robot care poate fi controlat cu puterea minţii şi un dispozitiv care-i ajută pe nevăzători să evite obstacole.
Elevi programatori din România au obţinut 40% dintre premiile unui concurs organizat în Irlanda
Cei 50 de elevi programatori sunt din Bucureşti, Cluj-Napoca, Oradea, Salonta, Timişoara, Dumbrăviţa, Giroc, judeţul Timiş, şi Târgu-Mureş, fiind instruiţi gratuit de către specialişti din domeniul IT în cluburi CoderDojo din ţară, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Copiii şi tinerii cu vârste cuprinse între 7 şi 17 ani au participat, în 17 iunie, la competiţia CoderDojo Coolest Projects Awards 2017, organizată la Dublin, Irlanda.
În total, peste 1.400 de elevi programatori, înscrişi în cluburi CoderDojo din 17 ţări, au participat la competiţie cu 700 de proiecte din domeniul IT, iar delegaţia României s-a întors cu 40% din premii.
Radu Ticiu, preşedintele Asociaţiei Banat IT şi coordonatorul CoderDojo-urilor din zona metropolitană Timişoara, a declarat, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că “oraşul de pe Bega” participă pentru a patra oară la competiţia de programare desfăşurată la Dublin.
“Este o competiţie şi o întâlnire a tinerilor şi copiilor activi în reţeaua CoderDojo-urilor globală. Ne-am întors cu o foarte mare parte din premii, undeva la 40% din premii au fost încărcate în avioanele care au venit spre România. Creştem constant în ceea ce priveşte performanţele obţinute de copii. Practic, îi expunem unui mediu global, văd care sunt evoluţiile globale şi sper că ajung să-şi dea seama că pot să facă de acasă, în România, să practice o meserie care le place. Vorbim de oameni extrem de bine plătiţi în această zonă a IT-ului, de care e mare nevoie. Noi lucrăm cu copii care sunt mânaţi de entuziam, de curiozitate, de dorinţa de a inova şi mai puţin de dorinţa de a găsi un loc călduţ de muncă. Asta îi ajută să fie mult mai creativi şi dornici să investească timp şi energie ca să înveţe. În foarte multe cazuri, copiii de clasa a X-a care învaţă în mod regulat programare la CoderDojo concurează de la egal la egal cu studenţii de anii doi, trei, şi de multe ori le cam suflă premiile la competiţiile la care se întâlnesc”, a explicat Radu Ticiu.
Cititi continuarea articolului pe www.mediafax.ro
 

SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2017, cea mai lungă zi din an. Ce se întâmplă cu ocazia debutului verii astronomice

 
Solstiţiul de vară din 2017 va avea loc miercuri 21 iunie, la ora 7:24, eveniment care marchează debutul verii astronomice. Cu acest prilej, miercuri va fi cea mai lungă zi din an.
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2017. Miercuri, 21 iunie, va debuta vara astronomică, odată cu cea mai lungă zi a anului 2017. Unul dintre momentele importante ale anului, solstiţiul de vară este asociat cu diverse tradiţii populare în toată lumea, de sorginte păgână şi creştină.
În jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, fiind momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti.
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2017. Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33'. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2017. Pentru un observator terestru, fenomenul se materializează pe sfera cerească prin mişcarea anuală  aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat faţă de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27'. La momentul solstiţiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27' distanţa unghiulară nord faţă de ecuatorul ceresc, el descriind mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului. În acest an, solstiţiul de vară are loc pe 21 iunie, la ora 01:34.
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2017.  Bazându-se pe acest fenomen, învăţatul grec Eratostene a reuşit să determine încă din anul 250 î.e.n., cu o precizie remarcabilă, lungimea meridianului terestru. Astfel, observând Soarele la momentul culminaţiei în ziua solstiţiului de vară în oraşele egiptene Siena, unde acesta se află chiar la zenit, şi Alexandria, unde Soarele avea o distanţă zenitală de 7° 12', şi cunoscând distanţa terestră între cele două oraşe, Eratostene a obţinut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operaţie geodezică cunoscută în istorie, aminteşte Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti.
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2017. Denumirea de solstiţiu ("Soarele stă") este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Soarele aflându-se la culminaţie (pentru latitudinea medie a ţării noastre) la 67° 52' deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore şi 32 de minute, durata nopţii fiind de numai 8 ore şi 28 de minute. Din acelaşi motiv şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor "nopţi albe".
După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2017. Solstiţiul de vară este adesea asociat cu tradiţii populare care marchează noi începuturi. Oamenii din toată lumea sărbătoresc această zi cu petreceri, picnicuri, cântece, dansuri şi focuri uriaşe.
În vechime, solstiţiul de vară era folosit pentru a calcula momentele importante privind muncile agricole. De asemenea, era o perioadă foarte populară din an pentru a organiza nunţi.
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2017. În China antică, solstiţiul de vară era asociat cu energiile feminine - yin. Atunci se celebra Pământul, feminitatea, fiind o sărbătoare complementară solstiţiului de iarnă, asociat cu raiul, masculinitatea şi energiile yang.
În vechea Galie, actuala Franţă, avea loc sărbătoarea Eponei, zeiţa fertilităţii şi protectoarea cailor, în timp ce în zonele populate de triburile germane, slave şi celtice se aprindeau focuri uriaşe. În America de Nord, băştinaşii aveau diverse ritualuri prin care sărbătoreau Soarele, cu dansuri şi post alimentar.
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2017. “Midsommar”, sau ziua mijlocului verii, este sărbătorită cu fast în culturile scandinave, în ţările baltice, mai recent ea fiind adoptată şi în alte ţări europene.
Sărbătoare păgână iniţial, dedicată solstiţiului de vară, ea coincide şi cu ziua “Naşterii Sfântului Ion Botezătorul” din calendarul ortodox şi catolic.
 SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2017. În Norvegia, sărbătoririle se desfăşoară între 21 şi 24 iunie, cu un punct culminant în 23 iunie. Ziua este numită şi “Jonsok” şi prilejuieşte pelerinaje la biserici, printre care, cel de la biserica din lemn de la Roldal, în nordul ţării, al cărei crucifix se spune că are puteri magice. În zilele noastre, totuşi, evenimentul este considerat mai curând laic sau păgân.
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2017. Ziua de 21 iunie reprezintă o ocazie pentru druizii din timpurile moderne să se adune la complexul megalitic Stonehenge din Marea Britanie, pentru a participa la diverse ritualuri păgâne. Stonehenge ("pietre în picioare", în engleza veche), inclus în patrimoniul mondial UNESCO în anul 1986, reprezintă cel mai important complex de menhire din lume. Cele 17 blocuri de piatră ale sale, care cântăresc până la 45 de tone, ce susţin alte bârne de piatră, sunt aliniate în direcţia de unde răsare Soarele în timpul solstiţiului de vară, alimentând astfel teoriile potrivit cărora complexul de la Stonehenge ar fi un observator astronomic preistoric sau un templu al Soarelui.
După răspândirea creştinismului, în Europa, multe obiceiuri păgâne au fost preluate de această religie. În zone din Scandinavia, solstiţiul de vară a fost în continuare sărbătorit, dar s-a suprapus peste sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul - 24 iunie.
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2017. În România, solstiţiul de vară este asociat cu sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută în popor şi ca Drăgaica, celebrată pe 24 iunie. Asociate la rândul lor sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar şi poartă în unele locuri şi numele "Cap de vară".
Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor şi "Amuţitul cucului". Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiul de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstiţiul de vară sau de Sânziene, pe 24 iunie. Se spune în popor că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.
SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2017. Potrivit etnologului Marcel Lutic "sub numele Sânziene se ascund trei elemente strâns legate între ele. Primul se referă la zânele, de obicei bune, zâne extrem de harnice în noaptea de 23 spre 24 iunie, adică noaptea Sânzienelor; al doilea este reprezentat de florile galbene ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, flori având importante atribute divinatorii şi apotropaice, aceste flori fiind substitute vegetale ale zânelor cu acelaşi nume. Ultimul element vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României, şi Drăgaica".
Imaginaţia populară a închipuit Sânzienele ca pe nişte fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobşte prin păduri sau pe câmpii, cel mai adesea, jucând.
 SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2017. Ziua de Sânziene este considerată sfântă: nimeni nu are voie să lucreze în această zi, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază. Legate de această zi, sunt diverse obiceiuri, dar cele mai importante sunt cele dedicate dragostei.
 SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2017. Sărbătoarea Sânzienelor este, în tradiţia populară, un prilej de a sărbători soarele şi muncile agricole specifice verii. În multe zone din ţară, se aprind noaptea focuri pe dealuri. În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile.
 Spre dimineaţă, flăcăii umblă prin sat şi aruncă cununiţe de sânziene pe la casele unde stau fetele de măritat.
 SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2017. Se spune că, în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie), se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană.