Zilele Clujului


 

 

 


 

Dacia a înregistrat vânzări record în 2016 pe piața din Franța

 
Marca Dacia a vândut în 2016 pe piața din Franța un număr record de 110.529 autoturisme, în creștere cu 13,4% în ritm anual, potrivit datelor publicate duminică de Comitetul constructorilor francezi de automobile (CCFA), informează Le Figaro.
La rândul său, marca Renault a realizat în 2016 cea mai bună performanță comercială în Franța de după 2011. Pe o piață care a înregistrat o creștere de 5,1% până la 2,015 milioane unități, marca Renault a înregistrat o creștere de 6,6% a vânzărilor de autoturisme, până la 407.933 unități. În termeni de cotă de piață, marca Renault a câștigat 0,3 puncte până la 20,2%, în timp ce marca Dacia a controlat în 2016 o cotă de 5,48% din piața auto franceză.
"Reînnoirea gamei noastre este un succes și ne-a permis să profităm de creșterea pieței. Grație produselor noastre și mobilizării rețelei noastre comerciale avem în vedere un an 2017 și mai bun", a declarat Philippe Buros, directorul comercial Renault pentru Franța.
În schimb, pe luna decembrie 2016, înmatriculările de autoturisme marca Renault au înregistrat o creștere de 2,4% în timp ce înmatriculările de autoturisme marca Dacia au înregistrat o contracție de 6,5% până la 9.770 unități. Pe ansamblu, în luna decembrie 2016 un număr de 194.381 de autoturisme noi au fost înmatriculate în Franța, în creștere cu 5,8% în ritm anual. 
Compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999. Relansată în 2004 cu modelul Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piața auto europeană.
 

RETROSPECTIVĂ Ministerul Economiei, în 2016: Strategii și programe pentru dezvoltarea economică a României; bugete nerezonabile pentru Turism și IMM-uri

 
Anul 2016 la Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA) a fost marcat de lansarea unor strategii și programe pentru dezvoltarea economică a României și de o mai bună administrare a societăților de stat aflate în subordine, corelate cu atragerea investițiilor străine, promovarea exportului și a României în lume ca o destinație sigură, atractivă și diferită de ceea ce "veți citi în ziare sau veți vedea la televizor".
De departe cel mai amplu și mediatizat proiect a fost cel al "României competitive", dar nu lipsită de importanță a fost în 2016 și prezența "umilitoare" la târgul SIAL de la Paris, care a scos la iveală lipsa de strategie și de viziune în ceea ce privește participarea României la târgurile internaționale.
* Viziunea de dezvoltare pe următorii patru ani, inclusă într-o nouă strategie 
Strategia 'România Competitivă' a fost dintre promisiunile Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș la început de mandat, care s-a dorit a fi o viziune pe termen mediu și lung a dezvoltării economice a României. Lansarea efectivă în dezbatere publică a documentului strategic a avut loc în data de 5 iulie 2016, dar ulterior au urmat 17 ședințe de consultare publică la care au participat nu mai puțin de 600 de experți din toate domeniile, iar noțiunea de bază desprinsă din aceste consultări, potrivit afirmațiilor ministrului de resort, Costin Borc, a fost aceea de a favoriza "producția oriunde în România".
'Ne dorim niște schimbări care să ne facă să vrem să trăim, să muncim și să ne întoarcem în România. Toate măsurile din documentul România competitivă converg către o idee comună: încurajarea producției oriunde în România, concept care implică nu doar crearea tuturor condițiilor necesare care țin de infrastructura critică, precum educație, sănătate, energie, transport, comunicații, ci și un alt mod de a ne raporta la dezvoltarea economică', aprecia la acea vreme ministrul Economiei.
Pe scurt, ideea strategiei 'România Competitivă', așa cum o vedea liderul de la Economie, poate fi sintetizată într-o frază: cum poate România să crească, dar să crească într-un mod armonios, în mod echilibrat regional, și să fie o creștere economică bazată pe adevărate reforme structurale, reforme ale principalilor factori de producție.
După finalizarea consultărilor pe toate domeniile strategiei, Ministerul Economiei a închegat documentul care ar avea nevoie, pentru punerea sa în aplicare până în anul 2020, de un buget de 18 miliarde euro ceea ce reprezintă circa 10,7% din Produsul Intern Brut (PIB) aferent anului 2016, dar numai aproximativ 10% din PIB mediu aferent perioadei 2016-2020, potrivit documentului final "România Competitivă — un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă 2016 — 2020".
 
 
Cititi continuarea articolului pe www.agerpres.ro

Înmatriculările de mașini scumpe noi au crescut în România cu 12%, în primele 11 luni ale anului (DRPCIV)

 
Modelele auto de lux au rămas în preferințele românilor în primele 11 luni din 2016, înmatriculările de mașini scumpe noi și second hand ajungând la 3.656 de unități, în creștere cu 12% față de același interval din anul anterior, reiese din datele Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), consultate de AGERPRES.
Potrivit statisticii, în perioada ianuarie — noiembrie 2016, printre cele mai scumpe mașini noi înmatriculate s-au aflat: Mini (202 unități), Porsche (197), Jaguar (150), Maserati (20), Alfa Romeo (16), Bentley (13), Ferrari (3 unități), Cadillac (2) și Aston Martin (1).
În ansamblu, înmatriculările de vehicule noi scumpe au consemnat scăderi în primele 11 luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2015. Astfel, înregistrările de Ferrari s-au diminuat cu 40%, cele de Alfa Romeo — cu 40,67% și Lamborghini (-50%). La polul opus, cu procentaje pozitive, se situează: Jaguar — cu o creștere a înmatriculărilor de 138,10%, Bentley (18,18%), Mini (+10,38%) și Porsche (+3,68%).
De asemenea, în ceea ce privește înmatriculările de autoturisme scumpe rulate, cele mai multe unități sunt în dreptul modelului Mini — cu 888 de unități, urmat de Alfa Romeo (884), Porsche (468 unități), Lancia (246), Lexus (175) și Jaguar (170).
 
Cititi continuarea pe www.agerpres.ro

Absorbția curentă a fondurilor europene a crescut la 81,73%, în noiembrie

 
Absorbția curentă a fondurilor europene 2007-2013 a crescut în luna noiembrie, comparativ cu octombrie, cu 1,75 puncte procentuale, la 81,73%, reiese din datele Ministerului Fondurilor Europene (MFE).
Astfel, absorbția curentă care reprezintă declarațiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeană a crescut la 15,57 miliarde de euro.
În ceea ce privește absorbția efectivă, aceasta a crescut cu 0,54 puncte procentuale, la 14,8 miliarde de euro (78,08%).
Pe Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE), rata de absorbție curentă era de 105,47%, pe Programul Operațional Asistență Tehnică — 113,42% (include top-up-ul solicitat de CE), pe Programul Operațional Sectorial Mediu — 78,55, pe Programul Operațional Regional — 85,04%, pe Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane — 67,54%, pe Programul Operațional Sectorial Transport — 77,31% iar pe Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative — 98,66%.
 

Importurile de gaze au crescut cu 465,8% în primele 9 luni; producția a scăzut cu 11%

 
România a importat, în primele nouă luni din 2016, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 381.900 tone echivalent petrol (tep), cu 465,8% (314.400 tep) mai mare față de cea importată în perioada similară din 2015, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică /INS/.
Producția internă de gaze naturale a totalizat, în perioada ianuarie-septembrie 2016, 5,52 milioane tep, fiind cu 859.700 tep (11%) sub cea din primele nouă luni ale anului trecut.
Cititi mai multe pe www.agerpres.ro