TETAROM


 

Ne gasiti pe Facebook.

De unde vine numele judeţului în care locuieşti

 
Fiecare localitate şi judeţ al României are o poveste care începe, în primul rând, de la numele lor. Vă invităm să vedeţi mai jos ce semnifică denumirea judeţului în care v-aţi născut sau locuiţi.
În cazul judeţului Alba denumirea vine de la culoarea albă a zidurilor cetăţii medievale din actualul oraş Alba Iulia, clădite din piatră.
Numele judeţului Arad vine de la Orod, un cavaler al Regelui Ungariei Ştefan I care a condus şi a câştigat multe bătălii, în secolul XI, în jurul anului 1080, şi care a avut un rol important în cucerirea Transilvaniei, proces ce a avut loc între secolele XI - XIII. Ulterior, denumirea zonei, pe atunci comitat, s-a transformat în “Arad”. Actualul Arad este menţionat şi în „Cronica pictată de la Viena”, din 1331.
Denumirea judeţului Argeş vine de la râul Argeş, căruia dacii îi spuneau Argessos, care cel mai probabil însemna „strălucitor”
Bacăul cu reşedinţa de judeţ cu acelaşi nume are o etimologie incertă. Denumirea poate proveni de la un conducător local numit Bako, de la boabele de strugure denumite bacă sau chiar de la zeul Bachus.
Şi Bihorul are o etimologie incertă. Numele poate proveni din sârbeşte - vihor (volbură), dar e posibilă şi o etimologie traco-dacică, după numele cetăţii „Biharea” (bi însemnând doi şi harati - a lua, a duce), posibil cu sens de două posesiuni.
Judeţul Bistriţa - Năsăud are denumirea slavonă a râului şi oraşului Bistriţa, care înseamă apă repede, precum şi a oraşului Năsăud, după cuvântul german Nussdorf (Satul nucilor).
Judeţul Botoşani îşi trage denumirea de la oraşul cu acelaşi nume care, potrivit Letopiseţul Ţării Moldovei al lui Grigore Ureche, a fost prădat şi ars de tătari la 1439. Potrivit cercetărilor istorice, numele oraşului vine de la un boier local pe nume Botaş.
Judeţul Braşov, fost Ţara Bârsei, nu are o etimologie unanim recunoscută. Sugestiile includ:
- provine de la brad – cuvântul Brad este considerat de origine dacică de Haşdeu, I.I. Russu şi Olteanu.
- o denumire slavă
-  denumire peceneagă, de la hidronimul Baraso, atestat din anii 1300, azi identificat de cei mai mulţi specialişti cu râul Graft/Pietrele lui Solomon, mult mai mare şi mai învolburat atunci (bara šu = „apă cenuşie”). Teoria peceneagă este întărită şi de faptul că principale hidronime din zonă amintesc de pecenegi: Zizin, Bârsa, Tatrang (maghiară şi germană), Tömös (maghiară şi germană)
Denumirea judeţului Brăila are probabil origine indo-europeană - ”bhreg”, însemnând pisc vertical - sau dacică - ”braiglia”, însemnând ”negustorie de vite”.
Bucureşti - de la ciobanului Bucur care, dorind să-şi apere stâna de otomani, şi-a clădit pe malul Dâmboviţei o cetate şi o biserică. Câteva sute de ani mai târziu, datorită creşterii economice şi demografice a populaţiei din acea vreme, a devenit cetatea de scaun a domitorului Ţării Româneşti.
Originea cuvântului Buzău provine probabil de la "buză", cuvânt tracic, după părerea lui Vasile Pârvan.
Caraş-Severin vine de la de la râul Caraş (de la cuvântul sârbo-croat Kraš – zonă calcaroasă)
Etimologia judeţului Călăraşi provine de la din cuvântul călăraş – corp militar auxiliar în evul mediu, în Ţara Românească.
Cluj vine de la latinescul Clusium (castru medieval), nume dat de coloniştii germani (Klausenburg).
Constanţa – de la oraşul Constanţa (care a fost denumit Constantiana de împăratul bizantin Constantin cel Mare).
Covasna este un cuvânt de origine indo europeană şi provine de la "kavoSNa" (călduţ, uşor cald) ce probabil se referea la izvoarele termale din zonă.
Denumirea judeţului Dâmboviţa vine posibil după râul Dâmboviţa, format din cuvântul dâmb + sufix -iţa, dar particula -ov ar putea arăta o origine slavonă.
Dolj vine de la slavicul dolu (vale) şi râul "Jiu" („Jiul de vale”)
Denumirea judeţului Galaţi vine probabil de la tribul celtic al galilor, care locuiau prin aceasă zonă în antichitate, fie de la regiunea Galiţia. O altă variantă ar fi din limba cumană gala(t) preluat din arăbescul kalhat (fortăreaţă)
Giurgiu - de la oraşul Giurgiu, fondat de genovezi în secolul XIV pentru a controla traficul pe Dunăre şi numit după Sf. Gheorghe (San Giorgio), patronul oraşului lor natal.
Judeţul Gorj vine de la slavicul gora (munte) şi râul „Jiu” („Jiul de munte”)   
În ceea ce priveşte judeţul Harghita, posibil din har ("deal" sau "munte" în limbile semitice şi turcice).
Hunedoara provine de la oraşul Hunedoara, provenit din numele propriu maghiar Hunyad şi vára – cetate (cetatea lui Hunyad).
Judeţul Ialomiţa a primit numele după râul Ialomiţa, denumire de origine slavonă ialov („pustiu”).
Iaşi - posibil de la populaţia sarmatică Iazygi care locuia în regiune în secolul I (în limbile sanskrită şi hindi, care au origine comună cu limba sarmaţilor, “yash” înseamnă “faimă”).
Ilfov - denumire de origine slavonă.
În cazul judeţului Maramureş denumirea este probabil compusă din “mara” (origine traco-dacică: stâncă) şi Mureş.
Mehedinţi - din maghiară méhed, prisacă, stupină. Este motivul pentru care vechea stemă a judeţului avea reprezentate mai multe albine.
Denumirea judeţului Mureş provine de la râul cu acelaşi nume, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Maris
Neamţ - după oraşul Piatra Neamţ (“neamţ” cu sensul de “german” – teutonii construind o fortificaţie în zonă).
Olt - după râul cu acelaşi nume, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Alutus.
Prahova  - după râul cu acelaşi nume, denumire de origine slavonă (prah- cataractă de apă).
Satu Mare - de la Sătmar, nume venind de la Zothmar, căpetenia coloniştilor germani aduşi de regina Gisella în sec. al XI-lea.
Sălaj – probabil din latinescul “silva” (pădure).
Sibiu – de la numele râului Cibin (din latinescul Cibiensis – Cibinium).
Suceava – probabil de râul cu acelaşi nume, a cărui denumire vine de la arbuştii de soc.
Teleorman – denumire de origine cumană (“deliorman” – “pădure nebună”).
Timiş – după râul Timiş, denumit Tibisis de romani.
Tulcea – denumire compusă din “tul” (etimologie necunoscută) şi turcescul “cay” (râu, apă curgătoare).
Vaslui – nume derivat din “vas” (care în cumană este posibil să fi însemnat “zonă împădurită”) şi turcescu “uj” (râu, apă curgătoare).
Vâlcea – fie din cuvântul slav “vâlk” (lup), fie din latinescul “vallicella” (vale îngustă).
Vrancea – foarte probabil de la “frânc” care, în româna veche, însemna “occidental”.
 

Sa ne cunoastem judetul -Castelul Kornis, Manastireni, CLUJ

Sa ne cunoastem judetul -Castelul Kornis, Manastireni, CLUJ

Castelul Kornis se găsește pe teritoriul localității Mănăstirea, județul Cluj și este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[1] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.

Istoric

Clădirea principală a castelului a fost construită de către Kristóf Keresztúri intre anii 1573-1593, în stilul renascentist. În cursul timpului, castelul a fost mereu completat cu clădiri secundare pe forma unei incinte patrulatere. După ce domeniul devine proprietatea familiei Kornis, în jurul anului 1673 Gáspár Kornis (1641-1683) ridică etajul al doilea al clădirii principale, pe latura sudică.

Fiul său, Zsigmond Kornis renovează castelul în 1680. Tot el a reparat castelul, după ce acesta fusese deteriorat în timpul revoltei Curuților de la începutul secolului XVIII, iar în 1720 adaugă două noi bastioane octogonale în partea nordic, este refăcut turnul de la intrarea în castel, pe latura de vest, turn care mai există și astăzi. În această perioadă are loc și redecorarea încăperilor castelului cu fresce pe tavane. Sunt refăcute lucrările din lemn ale ancadramentelor ultimului etaj și scara ornamentată cu motive populare și sunt aduse decorațiuni din piatră de tuf vulcanic de Dej.

În cel de al doilea război mondial o parte din castel a fost distrus, iar după naționalizare colecțiile sale au fost arse de comuniști[2] sau au fost furate. Biblioteca din castel conținea înaintea distrugerii peste 9.000 de volume, formate din colecții de cărți rare[3]. A fost distrusă acum și imensa colecție de istorie naturală. Pavilioanele au căpătat destinații de siloz, cămin și școală culturală.

După 1944 a fost reclădită numai o parte a zidăriei în perioada 1975-1976, iar capela Kornis a fost preluată de biserica ortodoxă. Nu au existat însă lucrări serioase de refacere a castelului și domeniului, castelul ajungând astăzi în ruine. Castelul a rămas cunoscut și pentru statuile celor doi inorogi care îi păzeau intrarea, până recent, când aceștia au fost demontați datorită unei tentative eșuate de furt.[4]

Descriere

Intrarea în castel avea și o punte suspendată,veche, care era ridicată în timpul nopții sau în caz de pericol, poartă încadrată de inorogi paraleli cu intrarea, inorogi care apar și pe blazonul familiei Kornis. Protectoarea castelului era Maica Domnului, pe care inorogii se considera că o vegheau.

La intersecția diagonalelor incintei se află o fântână octogonală, înconjurată de stâlpi circulari și arcade. În partea nord-estică a domeniului există un pavilion ridicat în 1825, dispus pe două laturi ale sale cu coloane dorice.

Duminică, 23 iulie 2017, "Drumul Lung spre Cimitirul Vesel" pornește din Târgu Lăpuș!

 
La kilometrul 0 al orașului Târgu Lăpuș, la răscrucea unde se întâlnesc 3 biserici, ortodoxă, romano-catolică și reformată, traficul rutier va fi închis pentru o mare petrecere pe stradă, în stil lăpușean.
Imediat după slujbele bisericești de duminică dimineața, delegații din satele lăpușene pornesc spre Târgu Lăpuș, se întâlnesc la Primăria orașului și defilează spre centru, într-o paradă a bucuriei și a portului popular.
'Vă invităm cu drag să participați activ la sărbătoarea organizată de Primăria orașului Târgu Lăpuș împreună cu Asociația Interculturală de Tradiții, duminică, 23 iulie 2017, începând cu ora 12.00, în centrul orașului. Am fi deosebit de încântați dacă ne-am întâlni cu dumneavoastră îmbrăcați în straie populare sau purtând cel putin un obiect vestimentar cu motive populare. ', declară Mitru Lese, primarul orașului Târgu Lăpuș.
Aflat la cea de-a opta ediție, festivalul 'Drumul Lung spre Cimitirul Vesel' se desfășoară anul acesta în două etape, pe parcursul a două săptămâni: 23 — 30 iulie 2017 în Țara Lăpușului și 13 — 20 august 2017 în Țara Maramureșului.
'Țara Lăpușului deține comori bine păstrate de-a lungul veacurilor în ceea ce privește tradiția gastronomică, meșteșugul și arta portului popular, cântecul și jocul la șezători, cioplitul în lemn și alte îndeletniciri. Comunitățile lăpușene sunt pregătite să împărtășească bunul lor cel mai de preț — patrimoniul cultural — turiștilor dornici să participe în cadrul activităților care se vor extinde pe parcursul unei întregi săptămâni.', declară Peter Hurley, inițiatorul proiectului Drumul Lung spre Cimitirul Vesel.
Ziua de duminică, 23 iulie 2017, are trei componente: 
12:00 — 16:00 — 'Deschidem poarta spre Țara Lăpușului', petrecere pe stradă, Târgu Lăpuș 
16:00 — 18:00 — 'Festivalul concurs Horea în grumaz', ediția a XVI-a, Târgu Lăpuș 
19:00 — 22:00 — Deschiderea oficială a Școlii de Vară Moș Pupăză, Rogoz
În fiecare zi a săptămânii 23 — 30 iulie 2017, un alt sat din Țara Lăpușului găzduiește un eveniment în cadrul festivalului: Boiereni (luni), Dămăcușeni (marți), Suciu de Jos (miercuri), Libotin (joi), Costeni (vineri), Lăpușul Românesc (sâmbătă), culminând cu o mare nuntă tradițională lăpușeană, duminică, 30 iulie 2017, la Groșii Țibleșului.
Vă așteptăm cu drag!
Peter Hurley 
Președinte Asociația Interculturală de Tradiții 
Tel: 0766.311.353, 0744.649.687 
e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Detalii : www.drumullung.ro , sursa : www.agerpres.ro
 

Pescuit Sportiv - sa mai si radem ( video)

Pescuit Sportiv - sa mai si radem ( video)

 

UBB a depășit pragul anului 2016 la înscrierile pentru admiterea la facultate


Aproape 14.500 de absolvenţi de liceu şi-au depus dosarele de înscriere pentru studiile la nivel licență (învățământ cu frecvență și învățământ la distanță) în primele 8 zile de Admitere la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, cifra fiind mai mare decât numărul total de candidați înscriși la sesiunea de admitere din vara anului trecut.

În aceeaşi perioadă (12-19 iulie 2017), peste 3.300 de candidați și-au depus dosarele pentru unul dintre locurile oferite de UBB la nivelul programelor de master.

În timp ce o parte dintre facultățile Universității Babeș-Bolyai au încheiat deja perioada de înscriere, candidații unora dintre ele mai au la dispoziție două zile pentru a-și depune dosarele, urmând ca rezultatele finale ale concursului de admitere să fie cunoscute până la sfârșitul acestei luni.

Perioada de admitere la Universitatea Babeș-Bolyai este cuprinsă între 12 și 31 iulie 2017, calendarul admiterii, taxele şi toate informaţiile necesare candidaţilor fiind accesibile la adresa: http://admitere.ubbcluj.ro.

Absolvenţii de liceu au la dispoziţie aproape 5.000de locuri bugetate, peste 9.200 de locuri în regim cu taxă și 2.650 de locuri pentru învățământul la distanță și învățământul cu frecvență redusă.

La rândul lor, absolvenţii de facultate care doresc să se înscrie la master pot opta pentru unul dintre cele peste 3.500 de locuri la buget, peste 6.600 de locuri la taxă și aproximativ 900 de locuri pentru învățământul cu frecvență redusă.

Pe întreaga perioadă a admiterii, Universitatea Babeş-Bolyai pune la dispoziţia candidaţilor un număr de 440 de locuri în căminele proprii din Campusul Studențesc Hașdeu.