Zilele Clujului


 

 

 


 

Ne gasiti pe Facebook.

Cele mai bune filme pentru copiii mici și mari revin primăvara aceasta la KINOdiseea Altfel!

Cele mai bune filme pentru copiii mici și mari revin primăvara aceasta la KINOdiseea Altfel!

KINOdiseea, unul dintre cele mai mari festivaluri de filme pentru publicul tânăr din Europa Centrală și de Sud-Est, are în premieră anul acesta o ediție intermediară, în cadrul săptămânii Școala Altfel, între 15 - 21 mai,  atât în București, la Cinema Muzeul Țăranului și Hollywood Multiplex dar și în Arad, la Cinema Arta, în Cluj, la Cinema Dacia și în Pitești, la Cinema Trivale.

Timp de 8 ani, KINOdiseea a adus publicului cele mai noi, iubite și apreciate filme pentru copii, filme premiate la festivaluri internaționale și aclamate de majoritatea criticilor. La KINOdiseea Altfel, spectatorii vor avea ocazia să (re)vadă filme premiate la edițiile din anii trecuți dar și premiere pe ecranele din România.

Printre filmele din selecție se numără Ponyo, capodopera lui Hayao Miyazaki, câștigătoare a Celui mai bun film la KINOdiseea 2012 și a Leului de Aur la Festivalul de la Veneția. Filmul ne împărtășește povestea fantastică a lui Sosuke, un băiețel ce trăiește într-un oraș pe o stâncă de deasupra mării, și a lui Ponyo, peștișorul pe care îl salvează de la moarte și care dorește cu ardoare să devină om.

De neratat pentru copiii mai mari este Labyrinthus, câștigătorul trofeului KINOdiseea pentru cel mai bun film în 2015, o istorie fantastică plină de aventuri și peripeții, în care viețile prietenilor protagonistului sunt în pericol într-un joc video.
Cel mai bun film la KINOdiseea 2016, Blanka,  spune poveste unei fetițe de 11 ani, care supraviețuiește singură în Manila, cerșind și furând de la turiști. Într-o zi îi vine în cap o idee absurdă: dacă ar fi în stare să-și cumpere o mamă, ar putea duce o viață mai bună. Dar trebuie să facă eforturi uriașe pentru a aduna destul de mulți bani.

De neratat este și simpaticul Orășel Alandala al lui Veit Helmer, unde copiii și bunicii reușesc să transforme un orășel din Europa într-un loc al invențiilor și al recordurilor. Mașina de gunoi devine fabrică de biciclete, o macara devine rollercoaster și totul pare posibil atunci când imaginația nu mai are limite.
Duminică, pe 21 mai, Trupa PAM PAM va prezenta în cadrul KINOdiseea Altfel o piesă de teatru muzical educativ pentru copii "LA ȘCOALA ESTE CA-N POVEȘTI", unde cei mici vor canta și vor învăța o sumedenie de lucruri utile alături de personajele muzicale PIA (pianul), VIO (vioara) și KITO (chitara).
Mai multe detalii despre programul festivalului, pe site-ul http://www.kinodiseea.ro/ iar biletele se pot achiziționa de pe de pe www.eventbook.ro.
KINOdiseea este organizat de Asociația Culturală Metropolis, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, Centrului Municipal de Cultură Arad, Primăria Arad, PrimăriaMunicipiului Cluj-Napoca, Consiliul local Cluj-Napoca.
Despre KINOdiseea
KINOdiseea este cel mai mare festival de film pentru copii din Europa Centrală și Sud-Est, atât ca număr de filme, cât și ca număr de spectatori. Festivalul este recunoscut la nivel internațional de către cea mai importantă asociație pentru promovarea filmelor pentru copii, ECFA — European Children's Film Association. În cele 8 ediții, festivalul a avut peste 60.000 de participanți, iar de 3 ani se află printre cele patru festivaluri de film pentru publicul tânăr din Europa care se bucură de sprijin Media din partea Creative Europe.
.

18 aprilie, Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor Istorice. Inițiativele UNESCO, apreciate și criticate în egală măsură

 
În 2017, tema zilei este „Patrimoniul cultural și turismul durabil“, aleasă în contextul declarării lui 2017 drept Anul Internațional al Turismului Durabil pentru Dezvoltare, dar și a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Este un prilej pentru a sărbători rezultatele pozitive ale parteneriatului dintre turism și patrimoniul cultural.
Comunitățile locale și persoanele fizice sunt încurajate să se gândească, în prezent, la importanța patrimoniului cultural, la vulnerabilitățile sale și la eforturile necesare pentru a-l proteja și conserva. „Patrimoniul cultural și turismul durabil“ este o temă importantă în contextul conservării patrimoniului în secolul 21.
Dar părerile, mai ales ale locuitorilor din zonele protejate, sunt împărțite. Unii salută prezența orașului lor pe lista UNESCO, alții simt că pierd apartenența la propria comunitate. Un exemplu în acest sens este Luang Prabang.
Luang Prabang, cel mai bine conservat oraș din Asia de Sud-Est
Luang Prabang sau Louangphrabang este capitala provinciei Luang Prabang din partea central-nordică a statului Laos. Orașul se află la confluența râurilor Nam Khan și Mekong, la aproximativ 300 km nord de capitala statului, Vientiane.
Dacă inițial, populația număra 50.000 de locuitori, începând cu anul 1995, , după ce orașul a intrat în lista Patrimoniului Mondial și s-a transformat în obiectiv turistic, majoritatea localnicilor a plecat. Și acesta nu este un exemplu singular în lista celor 1.031 situri și monumente cu „valoare universală excepțională“.
Dacă turismul în zonă ia amploare, prețurile escaladează, localnicii se mută, apar noi oportunități de afaceri, caracterul autentic, în multe cazuri, se pierde. Pe de altă parte, cei care rămân pot prospera, iar comunitățile muribunde pot fi astfel revitalizate.
„Dacă deschizi ușa ești lovit de un aer proaspăt, dar însoțit de țânțari“, spune Prince Nithakhong Tiaoksomsanith, un specialist în conservarea patrimoniului artistic din Luang Prabang.
După ce UNESCO a intervenit în zonă, localnicii au fost înlocuiți de străini bogați, turiști francezi, australieni, americani.
Bogatul patrimoniu arhitectural al Luang Prabang-ului, protejat de reglementările UNESCO, a supraviețuit spre deosebire de multe alte situri istorice din Asia. Dar practic, fiecare casă și magazin de familie din centrul istoric au fost transformate în agenții turistice, pensiuni, restaurante, cafenele. Fosta închisoare a fost recent transformată într-un hotel de lux, iar Centrul Cultural Francez a devenit un salon de masaj.
Scene din viața zilnică sunt rare, deoarece localnicii și-au vândut casele și terenurile și au plecat.  Un teren vândut cu 8.000 de dolari, în trei ani a valorat 120.000 de dolari.  „Am salvat clădirile Luang Prabang, dar ne-am pierdut sufletele.“ spune un rezident.
Programele UNESCO, criticate și lăudate în egală măsură
Din 1972, UNESCO a salvat comori din 163 de țări.
...
Cititi continuarea articolului pe www.stiri.tvr.ro
 

Fotografia zilei : Bustul lui Liviu Rebreanu

 
Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, Târlișua, Bistrița-Năsăud – d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, Argeș) a fost un prozator și dramaturg român, membru al Academiei Române.
Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlișua (din fostul comitat Solnoc Dăbâca - azi județul Bistrița-Năsăud), fiind primul din cei 14 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu și ai Ludovicăi (născută Diuganu). În tinerețe, mama sa (1865/1945) era pasionată de teatru, fiind considerată "primă diletantă" pe scena Becleanului de baștină. Ambii părinți constituie modelele familiei Herdelea care apare în Ion, Răscoala, Gorila, etc.
În anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat în comuna Maieru, pe valea Someșului Mare. Potrivit afirmației scriitorului: În Maieru am trăit cele mai frumoase și mai fericite zile ale vieții mele. Până ce, când să împlinesc zece ani, a trebuit să merg la Năsăud, la liceu.
În scrierile sale de sertar, la început în limba maghiară, și, apoi, în limba română, multe amintiri din copilărie aduc în prim-plan pe oamenii acestor locuri. Deși localizate în imaginarul Pripas (identificat de cercetători cu vechiul sat Prislop, astăzi, suburbie a orașului Năsăud, în care Liviu Rebreanu a locuit mai târziu), unele episoade din Ion au păstrat cadrul toponimic și onomastic al Maierului (Cuibul visurilor, cum mai este intitulat într-una din povestirile publicate de scriitor)
 

Sa ne cunoastem orasul -Statuia lui Mihai Viteazu ! [video]

Sa ne cunoastem orasul -Statuia lui Mihai Viteazu ! [video]

Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Cluj, dezvelită în 17 decembrie 1976 operă a sculptorului Marius Butunoiu, este amplasată în mijlocul pieței care îi poartă numele, fiind înconjurată de un mic parc.

Până în 1919, denumirea pieții era István Széchenyi, an în care a fost schimbată în cea de Piața “Mihai Viteazul”.

Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, cu înălțimea de 7 m, montată un soclu înalt de 4,70 m, este amplasată pe o platformă cu trei rampe, decorată cu basoreliefuri, reprezentând luptele cu otomanii și Unirea Moldovei și a Transilvaniei cu Țara Românească.

Pe soclul statuii se află o stemă sigilară a domnitorului, care reunește însemnele heraldice ale celor trei țări române. Tot pe soclu este montată o inscripție cu textul:
Mihai Viteazul/1593-1601/Domnul Țării/Românești al Ardealului și/a toată Țara Moldovei.

video exclusiv

O inedita harta a Europei

 
O harta a Europei dupa cele mai reprezentative lucrari de arta (picturi) ale natiunilor.