TETAROM


 

Ne gasiti pe Facebook.

Carpeta cu Răpirea din serai și bibeloul-pește de pe televizor, în topul kitschurilor

 
Carpeta cu Răpirea din serai sau bibelourile care stăteau pe televizoare înainte de '89 sunt într-un top al kitschurilor, realizat cu ajutorul a 10 mii de români. La capitolul 'arhitectură şi monumente' conduce catedrala Mântuirii Neamului, o alegere destul de controversată, în opinia unora. Acest top a fost realizat de Muzeul Kitschului din Capitală.
Peste 10.000 de români au ales cele mai mari kitschuri din ţară, printr-un vot online.
Topul a fost realizat de Muzeul Kitsch-ului. Deschis în urmă cu trei luni în Bucureşti, acesta a devenit în scurt timp unul dintre cele mai interesante şi vizitate obiective turistice.
Colecţia cuprinde peste 200 de obiecte culese din toate colţurile ţării.
Carpeta cu Răpirea din serai şi peştele de pe televizor au fost votate de români ca fiind unele dintre cele mai mari kitschuri din ţara noastră.
Prezența Catedralei Mânturirii Neamului în top-ul kitschurilor stârneşte controverse.
Topul kitschurilor va fi realizat anual. 

Armin van Buuren @ UNTOLD 2017 Cluj-Napoca , Romania (video)

Armin van Buuren @ UNTOLD 2017 Cluj-Napoca , Romania (video)

Cainele si pisica ,..., si cand pisica e mai mare decat cainele! ( video exclusiv)

Cainele si pisica ,...,si cand pisica e mai mare decat cainele! ( video exclusiv)

Documentar : 150 de ani de la înființarea Bibliotecii Academiei Române

 
Biblioteca Academiei Române a fost înființată la 6 august 1867, la un an după fondarea Societății Academice Române (care din 1879 devine Academia Română).
Misiunea acesteia a fost, de la început, aceea de a aduna și conserva în colecțiile sale fondul național de manuscrise și tipărituri, ilustrând istoria și cultura românească, precum și istoria și civilizația universală, conform www.biblacad.ro. Colecțiile sale au o structură enciclopedică, începând cu cele mai vechi texte în limba română sau în limbile de cancelarie și cult care au circulat în interioriul spațiului românesc, până la ultimele publicații de orice tip și pe orice suport.
Biblioteca Academiei a fost găzduită inițial în câteva încăperi ale Universității din București, unde își avea sediul și Societatea Academică Română. 
Tezaurul Bibliotecii Academiei Române s-a format în timp prin donații ale unor membri ai Academiei Române, printre care Mihail Kogălniceanu, Dimitrie Sturza, Bogdan Petriceicu Hasdeu, cât și prin achiziții și schimburi cu instituții similare din lume. Prima donație a fost colecția de manuscrise și cărți vechi a lui Dionisie Romano, episcop de Buzău, dăruită Academiei Române în 1873.
Dimitrie A. Sturdza, membru al Academiei și secretar general al acesteia timp de 34 de ani, a pus bazele cabinetului de stampe, cabinetului de hărți și ale cabinetului numismatic, acesta donând bibliotecii colecții de monede și medalii, colecții de documente istorice și foarte multe manuscrise vechi. Donații au făcut, de asemenea, și alte personalități de renume ale culturii române: Ion Ghica, V. Alecsandri, Al. Odobescu, Timotei Cipariu, Carol Davila, I. G. Sbierea, Alexandru Papiu Ilarian ș.a. Printre donațiile de mare valoare se numără: o neprețuită colecție de manuscrise și documente literare, printre ele figurând autografe Eminescu, Caragiale, Maiorescu, Slavici etc., dăruită Bibliotecii Academiei de Ilie Torouțiu, critic și istoric literar, membru corespondent al Academiei; arhiva lui G.T. Kirileanu; gravuri de Albrecht Durer, Lucas Cranach, Van Dyck, Rembrandt, Goya, Delacroix, Daumier, Toulouse-Lautrec etc. 
În afară de donații, patrimoniul bibliotecii a fost îmbogățit prin colecții de valoare furnizate de anticariate, dar și prin schimburi de publicații cu alte academii, biblioteci, instituții științifice sau de învățământ superior din lume.
Prin Legea depozitului legal, aplicată din 1885, avea să se asigure un inventar al colecțiilor, conservarea și extinderea acestora. 
În 1894 Biblioteca Academiei Române este mutată din sediul Universității din București pe un teren obținut de Academie pe Calea Victoriei, unde au fost amenajate câteva săli pentru bibliotecă precum și o sală de lectură pentru manuscrise. După 1900, ca urmare a sporirii numărului de colecții, spațiul de depozitare a devenit neîncăpător și a fost nevoie de un spațiu special pentru bibliotecă. Primul corp propriu al Bibliotecii a fost ridicat în 1928 de către arhitectul George Balș, în 1929 fiind date în folosință noul depozit și noua sală de lectură. Între anii 1936-1937 arhitectul Duiliu Marcu a construit un nou edificiu, unde Biblioteca Academiei a fost mutată în anul 1938.
La 5 decembrie 2001 a fost inaugurat un nou sediu al Bibliotecii Academiei Române, construit lângă vechea clădire din Calea Victoriei, între anii 1993-2001. Noua clădire, construită după proiectul arhitecților Romeo Belea și Gheorghe Roșu, are o suprafață de circa 16.000 metri pătrați și este alcătuită din mai multe corpuri, unul de zece etaje, iar celelalte de patru etaje. În noul sediu funcționează săli de lectură, o sală de expoziții, un muzeu, o sală de conferințe cu un sistem performant de digitizare și sonorizare, serviciile de informatizare, de schimb internațional, de bibliografie națională, cataloagele de carte și de periodice ș.a.
În decembrie 2005 a fost redată publicului vechea clădire renovată a Bibliotecii Academiei Române. Vechea clădire, care comunică cu cea nouă, a fost consolidată și modernizată. Aceasta are o sală de lectură modernizată, precum și o alta destinată exclusiv membrilor Academiei Române. De asemenea, la subsol există alte trei săli de lectură.
 
...
Cititi continuarea articolului pe www.agerpres.ro

Top 10 cele mai citite cărţi în primele şase luni ale anului

 
Şase dintre cele mai cumpărate 10 titluri sunt scrise de trei autori români, în topul celor mai vândute cărţi în primele şase luni ale anului.
Autorii români Irina Binder, Andrei Ciobanu şi Geanina Staicu-Avram sunt cei mai vânduţi autori români în topul vânzărilor de carte pe primele şase luni ale anului, potrivit elefant.ro .
Astfel, dintre primele 10 volume cu cele mai mari vânzări pe elefant.ro, şase sunt scrise de autori români. Irina Binder cu volumul "Insomnii" conduce clasamentul, urmată de Andrei Ciobanu cu volumul "Suge-o, Andrei! ".
Următoarele două locuri sunt adjudecate de trilogia "Fluturi" a Irinei Binder şi abia pe poziţia a cincea regăsim primul volum străin – "După ce te-am pierdut" (Jojo Moyes). Scriitoarea britanică mai are un titlul printre primele zece volume preferate de români – "Înainte să te cunosc".
În clasamentul celor mai vândute zece volume se mai regăsesc Geanina Staicu-Avram cu "Jamila Cuisine" şi Andrei Ciobanu cu "Suge-o, Ramona!", dar şi Agnes Martin-Lugand cu "Oamenii fericiţi citesc şi beau cafea". Topul este completat de Paula Hawkins cu best-sellerul "Fata din tren".