TETAROM


 

Ne gasiti pe Facebook.

Mimesis : Festival de arta vizuala contemporana la Muzeul de Arta Cluj-Napoca

 
 
La Muzeul de Arta Cluj-Napoca are loc , luni, 14 august, deschiderea unuia dintre cele mai importante festivaluri de artă vizuală contemporană din Cluj-Napoca : MIMESIS
Artiști participanți: Alexandra Mocan, Alexandru Muraru, Bándi Dániel Dávid, Bob József, Burka István, Daradics Árpád, Darvay Tünde, Diana Drăgan Chirilă, Dorel Găină, Ferenczy Botond, Ioana Iacob, Irsai László Zsolt, Kalló Angéla, Lőrincz Gyula, Makkai András, Makkai Bence, Matei Toșa, Mădălina Surducan, Márkos Tünde, Mátyás László, Mihai Nuțu, Mira Mărincaș, Nistor Alex Csaba, Oana Pop, Peter Felix, Szentes Zágon, Szekely Rafan Lucian, Szőcs Zoltán.
Citesc: André Ferenc, Stefan Baghiu, Bándi Dániel Dávid, Fischer Botond, Horváth Benji, Stefan Manasia, Szántai János.
Cântă: BHF Trio – Oana-Maria Floricioiu (voce), Hollandus József (bas/chitară), Szentkuti Farkas (tobe)
Invitați: Márkos Tünde (artist vizual), Iakob Attila (istoric), Zakariás Ágota (istoric de artă).
Liniște–Spațiu–Imagine
Este un loc comun că suntem expuși unei poluări fonice continue. Dacă ne gândim mai bine sau stăm și observăm viața noastră de toate zilele, realizăm că nu există aproape nici un moment în timpul zilei (considerând o zi normală) când nu am fi „îmbibați” în zgomot la un anumit nivel. Televiziune, radio, calculator, laptop, tablet, iPod, telefoane mobile, automobile, mulțimea obiectelor, oemenii din jur, zgomotele din ambientul natural și artificial ne inundă ca un fel de potop fonic.
Și am pomenit numai poluarea fonică concretă care afectează doar unul dintre organele de simț. La care se adaugă ochiul, nasul, gura și pielea. „Poluarea fonică” afectează toate organele de simț. Suntem bombardați în permanență de imagini, mirosuri, gusturi, atingeri. Unele dintre „sursele de zgomot” nu sunt create de noi, altele da. La urma urmei, suntem neputincioși în fața „zgomotelor” de natură diferită. Într-una din povestirile sale Stanislaw Lem descrie cu precizie (și conotații negative) liniștea spațiului. Dacă încercăm să ne imaginăm cum ar fi liniștea, realizăm rapid că ne-am avântat într-un exercițiu dificil, deoarece zgomotele ne înconjoară și în timpul „muncii”. Un alt exemplu: dacă ne uităm pe harta lumii, se conturează un teren de ondulații, opoziții, ciocniri politice, economice, sociale pe scară globală. Suntem expuși unei „poluări fonice” permanente geopolitice, manipulative și uneori sub forma unor războaie concrete. Dacă adăugăm și poluarea fonică ideatică, sentimentală și impulsivă, putem conclude că viața noastră se poate descrie printr-o „cacofonie” haotică permanentă. 
Sau totuși, nu? Există ieșire din ocean? Putem lăsa apa în spate, cum au făcut-o peștii odinioară, ca să ocupe uscatul? În această metaforă oceanul reprezintă zgomotul, iar uscatul liniștea. Ce metode, soluții creativ-evolutive există pentru a putea atinge o oarecare formă a liniștii? Care este forma liniștii? O insulă plutitoare? Un banc de nisip care apare și dispare după legea fluxului și a refluxului? Sau poate un continent care poate fi descoperit și locuit? Care este esența liniștii? E un lucru în sine sau poate fi definit, format, imaginat, desenat pe o hartă în raport cu ceva? 
Vorbim despre o hartă unde diferitele forme de relief, granițe, locuri sunt de fapt zgomote, sunete, respectiv liniștea, pauzele dintre ele. De exemplu, putem plasa pe hartă bătăile inimii, starea trează și somnul, perechea inspirație-expirație, împreună cu liniștile (pauzele) dintre
ele, cărora practic nu le dăm atenție, deși viața noastră depinde de calitatea, lungimea, intensitatea cuplului zgomot-liniște (pauză). Putem vorbi și despre relația zgomot-liniște (pauză) din cursul procesului de creație: sunetul și liniștea (pauza) are o importanță deosebită în cursul procesului de creație, deoarece înțelesul va depinde și de locul unde se încadrează liniștea (pauza), respectiv tipul de liniște (pauză). Liniștea (pauza) prea lungă poate fi reconfortantă sau dimpotrivă, jenantă, încordantă. Lipsa liniștii (pauzei), acțiunea permanentă, hiperactivitatea are efect învigorant pentru o perioadă, dar apoi poate deveni obositoare, conducând la epuizare.
Avem nevoie de liniște (pauză) care este lipsită de zgomotul gândurilor, zvârcolirea sentimentelor, liniștea (pauza) unde excludem nu doar zgomotele din jurul nostru, ci și monologurile, dialogurile noastre interioare.
Ce tip de liniște este aceea în care se naște creația? Poate fi numită liniște sau din contră, creația este grămada unor gânduri, sentimente, impulsuri zgomotoase? Unde este liniștea în artă? În procesul creației, în opera finită sau după nașterea ei, când autorul, dacă vreți, moare?
 
 

Clasamentul celor mai bine plătiţi DJ

 
 
Forbes a întocmit o listă a celor mai bine plătiţi DJ din lume, iar pe primul loc se situează Calvin Harris, care a reuşit să câştige peste 48 de milioane de dolari anul trecut, relatează Daily Mail.
Pentru al cincilea an consecutiv, Calvin Harris, în vârstă de 33 de ani şi fostul iubit al lui Taylor Swift, este pe primul loc în acest clasament, după ce a reuşit să adune peste 48 de milioane de dolari doar anul trecut.
Şi David Guetta, deja un veteran al acestei industrii, se află în acest top, clasându-se pe poziţia a şaptea. El a reuşit să câştige în ultimul an 25 de milioane de dolari. Un alt veteran, Tiesto, se clasează pe locul doi. La cei 48 de ani ai săi, olandezul a reuşit să adune aproape 40 de milioane de dolari în 2016. Cei doi veterani au avut numeroase concerte în România în ultimii ani.
The Chainsmokers au intrat pentru prima oară în top 10, înregistrând venituri de 38 de milioane de dolari. Ei ocupă locul al treilea, devenind celebri la nivel mondial după lansarea pieselor ”Closer şi ”Something Just Like This”. În acest top, Steve Aoki ocupă locul cinci, iar Martin Garrix doar locul nouă.
Revista Forbes realizează acest clasament anual pe baza datelor furnizate de compania Nielsen şi de Pollstar şi Bandsintown, dar şi pe baza informaţiilor primite de la producătorii şi artiştii din industria muzicală.

 

 
 

Cluj: Președintele Parlamentului Ungariei, printre participanții la Zilele Culturale Maghiare

 
 
Peste 250.000 de persoane sunt așteptate să participe, începând de sâmbătă, la cele circa 500 de evenimente care vor avea loc în cadrul ediției a opta a Zilelor Culturale Maghiare (ZCMC), ce se desfășoară la Cluj-Napoca, la manifestări anunțându-și prezența și președintele Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo.
Manifestările vor începe sâmbătă dimineața, la ora 6.30.
"Sâmbătă, 12 august, ziua 0 a festivalului, la ora 6.30 se dă startul celei de-a XIX-a ediții a Excursiilor memoriale de anduranță 'Kós Károly', organizate de Societatea Carpatină Ardeleană. (...) De la ora 11.00 începe Ziua Ecvestră Maghiară. Manifestarea se desfășoară la Centrul de călărie Szilaj de pe strada Lombului și include de la concursuri de galop și probe de forță a cailor de tracțiune la dresaj liber și demonstrații ale arcașului călare. În fața Bisericii Sfântul Mihail, de la ora 11.00, va fi vernisată expoziția bilingvă In memoriam, care cinstește memoria familiilor martirilor de la Arad (1849). Evenimentul va fi deschis de Molnár-Bánffy Kata, inițiatoarea expoziției. La ora 19.00, pe strada Iuliu Maniu nr. 4, se deschide oficial Curtea Berilor Artizanale Maghiare, locul de întâlnire al clujenilor cu invitații la ZCMC, cu organizatorii și presa. Aici vor avea loc discuții, dezbateri, prezentări de beri, precum și petrecerile după concertele din Piața Unirii', se arată într-o informare transmisă, vineri, de organizatori.
 
 
 
 

USAMV Cluj Napoca - pe locul 9 la nivel naţional în Clasamentul 2017 al Scimago Institutions Rankings

 

USAMV Cluj Napoca - pe locul 9 la nivel naţional

 

în Clasamentul 2017 al Scimago Institutions Rankings

 

 

 

Scimago Institutions Rankings a publicat Clasamentul 2017. Acest Clasament cuprinde instituţii care au activităţi direct legate de cercetare şi foloseşte pentru ierarhizare un indicator compozit care combină un set de variabile definitorii pentru trei domenii principale: cercetare, inovare şi impactul în societate. 

 

Platforma Scimago Institutions Rankings este gestionată de Scimago Lab, în colaborare cu Scopus.

 

Conform Metodologiei SIR, în Clasament sunt incluse instituţiile care, în ultimul an al perioadei de analiză (2011-2015, pentru Clasamentul 2017), figurează în Baza de date Scopus cu cel putin 100 de lucrări ştiinţifice.

 

În Clasamentul 2017 figurează un număr total de 5250 de instituţii din întreaga lume, cu activitate de cercetare, dintre care, din Romania figurează un număr de 25 de instituții (universități și institute de cercetare).

 

În Clasamentul SIR 2017, USAMV Cluj-Napoca se situează pe locul 9 la nivel național, respectiv pe locul 628 la nivel global, fiind singura universitate de profil din ţară prezentă în acest clasament.

 

Muzeul de Arta Cluj-Napoca : Reforma Protestantă 500 – Biblia lui Szalay Lajos

 
Fundația de Artă Kovács Gábor din Budapesta în colaborare cu Universitatea de Teologie Reformată din Debrecen, aduce un omagiu reformei protestante printr-o serie de expoziții de mare anvergură. Cea de-a treia expoziție din această serie va fi găzduită de Muzeul de Artă Cluj-Napoca.  Expoziția cuprinde lucrări de grafică ale artistului Szalay Lajos (1909–1995) inspirate din Vechiul și Noul Testament. Creațiile lui Szalay sunt cunoscute în întreaga lume. Conform legendei, Pablo Picasso ar fi spus despre artist: „Dacă posteritatea își va aminti de numele a doi graficieni din secolul XX, cel de al doilea va fi al meu, dacă doar de unul, acela va fi Szalay Lajos”.
 
Vernisaj: joi, 10 august 2017, ora 18
10 august – 3 septembrie 2017