TETAROM


 

Ne gasiti pe Facebook.

Si-ncet, incet o poveste se alcatuieste: "Note din zile" de Marius Iosif (XXXI)

 
"Daca despre lucrurile care ne trebuie sau par sa ne trebuiasca credem ca stim cate ceva, chiar si atunci cand ignoram ca ne dorim cu ardoare lucruri care vor ajunge sa ne ruineza, despre rostul vietii insesi nu stim nimic si, ca sa fim sinceri, nici nu ne intereseaza, traind de pe o zi pe alta, alergand sa ne-mplinim dorintele, cum se intampla in aceasta lume a lacomiei si unde poate ca nevoia bolnava de a tot avea e semnul unui profund deficit de fiinta.
Se-ntampla insa sa fim opriti din alergarea noastra bezmetica de o intamplare neprevazuta si-abia atunci ne e dat sa intelegem ceea ce in mod obisnuit e de inteles, si anume ca simplul fapt de a exista e o minune, ca fiecare clipa e unica si viata noastra pretuieste ca loc in care se poate arata adevarul si frumusetea, ca loc al primirii miracolului ce ni se arata chiar aici, in acest prezent, cum ar fi un minunat rasarit de soare, inflorirea unei flori sau ganguritul unui copil. Si-asa intelegand, cum obisnuim sa fotografiem lucrurile frumoase vazute intr-o excursie, se face simtita nevoia de a nota imagini si ganduri din calatoria ce ne-a fost data- viata noastra. Si-ncet, incet o poveste se alcatuieste." (Marius Iosif) 
 
*
mă trezesc mai târziu
ieri, zi cu ferestre
Alpatov
mă întorc la „povestea” goticului
 
Catedrala gotică nu era un tip arhitectonic complet nou cum era, de pildă, peripterul grecesc sau basilica paleocreştină. Ea nu era decât o treaptă de dezvoltare a tipului de bazilică şi se întemeiază pe interpretarea originală a semnificaţiei iniţiale a formei. Răstălmăcirea bazilicii creştine se extinde consecvent asupra tuturor părţilor componente ale interiorului gotic. (Alpatov, 38)
modificarea – e vorba de o mutaţie, de o schimbare de epistemă
 
BRUGGE OL Vrouwkerk – Church of Our Lady
 
În gotic, zidul masiv al bisericii romanice s‑a transformat într‑o dantelă de piatră transparentă; zidul gotic constă aproape integral din ferestre cu geamuri colorate, care alcătuiesc partea lui superioară şi reprezintă sursele de lumină cele mai importante. (349)
 
faţă de maeştrii mauri
Dimpotrivă, maeştrii gotici nu ascundeau privitorului că zidurile sunt supuse legii gravitaţiei. Din această premisă ei deduc, de fapt, un sistem al lor propriu, logic în toate elementele sale, dar care se sprijină, în ultimă analiză, pe minune, pe fantezie şi pe poezie. (350)
se naşte o lume structurală
o lume a unei gândiri structurale
Dar nervurile din arhitectura gotică mai au şi rostul să concretizeze forţa întruchipată în întreaga construcţie şi să contribuie la exprimarea artistică a unei imagini despre lume, în care toate forţele se află într‑o continuă şi activă condiţionare reciprocă. (350)
Dacă privim sistemul de construcţie din perioada gotică, suntem cuprinşi de sentimentul pe care‑l resimţim atunci când deschidem capacul unui ceas şi vedem rotiţele şi dinţii mărunţi, care pun în mişcare limbile. (350)
O asemenea construcţie nu putea fi creată decât de contemporanii unui Roger Bacon care visa să realizeze o maşină de zburat. (350)
Confruntarea scheletului puternic cu umplutura uşoară a devenit unul din principiile de bază ale arhitecturii gotice. (351)
 
mulurile traforate, tritonii, arcurile butante, 
contrafortul – impresie de spiritualizare
faţada – pentru a‑l primi pe cel care intră în catedrală
 
Principiul care leagă diferitele părţi se află în afara perceperii vizuale. (352)
De fapt, nici o singură catedrală gotică, nici măcar domul din Colonia, cel care a fost terminat, nu pare atât de desăvârşit şi de finit ca templele greceşti. (352)
 
o lume deschisă
catedrala gotică – un produs al gândirii citadine
catedrala – enciclopedie în piatră
zgura veacurilor anterioare (354)
zgura textuală – personaje
 
Sculptorii gotici s‑au priceput să transforme materia aridă a dogmaticei teologice în flori vii şi să facă din catedrala gotică un cor sonor şi polifonic. (354)
Statuile din catedralele romanice slujeau, ca şi icoanele, drept obiect de adoraţie. Plastica gotică impresionează mai mult şi distractiv. (354)
confruntare schelet – umplutură
rozetă – ordine clară
Rozeta gotică face o impresie mai desăvârşită, mai organică. De aici se poate deduce că noţiunile antice de cosmos şi de ordine au fost transmise maeştrilor gotici în mai mare măsură decât maeştrilor artei Islamului.(355)
fixarea în forme geometrice a figurilor, obiectelor (Villarde de Honnencourt)
E drept că statuile gotice sunt lipsite de acea forţă conştientă de sine, de care erau pătrunse cele mai multe figuri antice; nu mai poţi distinge nici măcar piciorul pe care îl lasă greutatea corpului. Linia piciorului dus înainte se contopeşte, de obicei cu ductul ondulat al mantiei. Prin aceasta figurile capătă o mişcare de alunecare abia perceptibilă, care se continuă în împletirea arcurilor ogivale ale faţadei. S‑ar putea spune că în ele nu‑şi găseşte expresia atât de mult existenţa reală, cât, mai degrabă, forţele interioare care adastă în om şi pe care acesta le poate lăsa să se manifeste în exterior. (356)
 
iarba udă
acelaşi peisaj al grădinii
merii, un brad în spatele lor
din nou bancher – rectificările 
primesc poeziile de la Jeff
biblioteca lui Popi
telefon lui Jeff
îi spun de poeziile ce m‑au făcut să‑l simt foarte aproape cea despre Aristotel
Aristoteles
şi haiku‑ul
 
Was ist wind?
îi spun despre Tragedie şi Haiku şi îmi dă dreptate
după‑amiaza mergem la Bernard acasă
stâlpii grădinii părăsite
lemnul mestecenilor pe care părinţii lui i‑au privit 
mâncăm la mătuşa lui Bernard, Christiane
casa fermă, acum pustie
curte uriaşă, pavată, plină de vite, odinioară
ne serveşte cu un beefsteak flambat cu lichior
de multe ori uit de mizeria de‑acasă
seara, descărcăm lemnele
clopotele se aud limpede
 
(Fragmente din volumul "Note din zile" de Marius Iosif, publicat la Editura Limes, Floresti, jud.Cluj, 2015)
 
Fotografiile apartin autorului.
 
Marius Iosif (n.25 martie 1953, Timisoara)-stranepot al poetului St.O.Iosif-este eseist, prozator, poet si traducator.A absolvit cursurile Facultatii de Filologie a Universitatii Babes-Bolyai (1979), iar in 2012 a obtinut titlul de doctor in filologie.
A debutat in 1978, in revista Echinox. Publica periodic articole in reviste din Romania si de peste hotare precum Vatra, Familia, Transilvania, Idei in dialog, Agora, Forum studentesc, Filozofie magazine (Belgia&Olanda), Clipa (SUA). In anul 2012 isi sustine lucrarea de doctorat Ipostaze literare ale experientei spirituale, lucrare apreciata cu Summa cum laude, si, ulterior publicata in volum la Editura Tracus Arte cu titlul O ecologie a sacrului (2014). A mai publicat : Tragedie si Haiku (1999), Petra (2000). Este membru al Uniunii Scriitorilor, din partea careia a primit premiul pentru debut (Filiala Targu-Mures).