TETAROM


 

Ne gasiti pe Facebook.

Festivitate de premiere a laureatilor Salonului International de Fotografie NATURA VIE 2017, Grand Hotel Italia, ora 18.30

 
Duminica 20 august 2017, ora 18,30 va avea loc in Foaierul Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca festivitatea de premiere a laureatilor Salonului International de Fotografie NATURA VIE 2017 organizat de catre Asociatia ArtImage Cluj-Napoca, cofinantat de catre Primaria si Consiliul Local Cluj-Napoca, patronaj AAFR si GPU.
 
Expozitia va fi deschisa in perioada 20-24 august 2017  la Grand Hotel Italia, Cluj-Napoca
 
Asociaţia ArtImage Cluj-Napoca a realizat proiectul cofinanţat de către Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca denumit generic SALONUL INTERNAŢIONAL DE FOTOGRAFIE “ NATURA VIE” 2017 în parteneriat cu Grădina Botanică “Alexandru Borza” a Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca şi Grădina Botanică “Vasile Fati” a Centrului de Cercetări Biologice Jibou, jud. Sălaj.
În concursul fotografic au participat 68 de fotografi din 6 ţări, Ungaria, India, Polonia, 
România, Sri Lanka şi Turcia cu 332 fotografii între care, la sectiunea Junior, 6 autori din 2 ţări, România şi Sri Lanka cu 30 fotografii.
Desfăşurată sub înaltul patronaj al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România (AAFR) şi al Global Fotografic Union (GPU), competiţia fotografică a fost jurizată de către trei juraţi acreditaţi internaţional care au selectat 118 fotografii realizate de către 42 autori din 5 ţări acordând următoarele distincţii:
 
Medalia de aur GPU Urak Istvan RO Buburuza
Medalia de argint GPU Roibu Grigore RO Războiul dintre lumină şi umbră
Medalia de bronz GPU Ciorba Cerasela RO Coloured layers
Medalia de aur AAFR Gîrboan Georgiana RO Nature'sInside –Out
Medalia de argint AAFR Mândru Cantemir RO Wings of light
Medalia de bronz AAFR Domokos Incze RO Simfonia pădurii
 
Premii speciale:
Trofeul ARTIMAGE Vătăman Sorin RO Spring explosion
Trofeul ARTIMAGE JUNIOR M. Senteh Mathawa Dias , 17 ani, Shri Lanka
Hard looking
Trofeul CCB Jibou Raul Poenar RO Dreamland
 
Menţiuni de onoare:
GPU
Nețoiu Mălina RO Pe-un-picior-de-plai
Urak Istvan RO Lalea pestriță
Varga Norbert RO Silent morning
AAFR
Georgescu Codruța RO Ethereal
Domokos Incze RO Liniștea iernii
Vescan Cristi RO Apus la țară
 
ARTIMAGE:
Junior Iancu Antonio RO Sky and Flowers 16 ani
Hejja Arpad RO The spring forest
Dubiel Cezary PL Life in the cave3
Sudip Dutta INDIA Purple Heron Take Off.
 
Intre 26 august-10 septembrie 2017, expozitia va fi itinerata la Gradina Botanica " Gheorghe Borza" Cluj-Napoca iar intre 12-30 septembrie 2017 la Gradina Botanica "Vasile Fati", Jibou, Jud.Salaj.
 

Galerie de artă pe roți 2017- Lansare tramvai/ Artist Kero

 
Luni, 21.08.2017, intră în circulație tramvaiul pictat de către artistul Kero, în cadrul proiectului “Tramvaie colorate – Galerie de artă pe roți” ediția 2017. 
Launloc  împreună cu Grupul Noi vă invită la spațiul Urbannect H33, de pe strada Horea nr.33, la lansarea oficială a proiectului și punerea în circulație a tramvaiului nou desenat. 
Evenimentul va începe la ora 18:30 și va cuprinde un comunicat de presă cu o scurtă prezentare a celor mai intersante momente din timpul realizării desenului și o plimbare oficială cu tramvaiul nou desenat. 
Un eveniment hosted by Urbannect Grupul NOI Launloc
Proiectul a fost realizat cu sprijinul financiar al Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca si in parteneriat cu CTP Cluj-Napoca.
 

Sa ne cunoastem orasul - Catedrala Ortodoxă a Vadului, Feleacului și Clujului


Catedrala Ortodoxă din Cluj, situată în Piața Avram Iancu, a fost ridicată în perioada anilor 1920-1930, imediat după unirea Transilvaniei cu România. Este unul din principalele edificii religioase din municipiul Cluj. Poartă hramul "Adormirea Maicii Domnului". În anul 1973, odată cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lăcașul de cult a devenit catedrală arhiepiscopală. Din anul 2006 edificiul servește drept catedrală a arhiepiscopului Vadului, Feleacului și Clujului, care este totodată și mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului.

Este în prezent a treia catedrală din România ca înălțime, după cea ortodoxă din Timișoara și cea evanghelică din Sibiu. De asemenea, este clasată ca monument istoric, cu codul CJ-II-m-B-07354, „monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local”[1].

Ridicarea Catedralei

 
Catedrala în faza de construcție

Inițiativa ridicării acesteia a aparținut episcopului Nicolae Ivan. Acesta s-a adresat încă din 1919 Consiliului Dirigent al Transilvaniei, pentru a solicita un ajutor financiar necesar ridicării unei catedrale ortodoxe la Cluj. Consiliul a aprobat cererea episcopului, oferind pentru început suma de 2 milioane de coroane austro-ungare. În 1920 episcopul Nicolae Ivan a solicitat Primăriei clujene ca parcul din fața Teatrului Național să fie cedat pentru zidirea catedralei, cerere care a fost și ea acceptată.

A fost organizat un concurs de proiecte, câștigat de către arhitecții George Cristinel și Constantin Pomponiu, aceiași care au definit și planurile mausoleului de la Mărășești. Planurile au înglobat o serie de modele din arhitectura brâncovenească, specifică Țării Românești, fiind foarte evidentă influența bizantină.

Sfințirea catedralei s-a făcut într–un cadru festiv la 5 noiembrie 1933, fiind oficiată de Patriarhul României, Miron Cristea, împreună cu Mitropolitul Transilvaniei, Nicolae Bălan și episcopul de Cluj, Nicolae Ivan. La festivitate a fost prezent și regele Carol al II-lea, prințul moștenitor Mihai, membri ai guvernului României și numeroase personalități.

Descriere

Catedrala Mitropolitană din Cluj
 
Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Cluj

Lucrările de construcție au fost inițiate la 10 septembrie 1923, iar pe 7 octombrie 1923, a fost pusă piatra de temelie a catedralei, festivitate la care au participat prințul moștenitor Carol al României și primul ministru Ion I. C. Brătianu.

Construcția a durat zece ani, în prima fază, între 1923-1926 folosindu-se un schelet de beton armat în care s-a zidit cărămidă, în exterior montându-se piatră de Baciu și Bompotoc. La subsol a fost construită la final o criptă, în care au fost înmormântați ulterior episcopul Nicolae Ivan, arhiepiscopul Teofil Herineanu si mitropolitul Bartolomeu Anania.

Au fost efectuate lucrări de o specialitate ridicată pentru acele vremuri, cum ar fi construirea celor 4 turle care înconjoară turla centrală, sculptarea celor 18 coloane imense din rotonda turlei mari, medalioane sculptate în piatră, arce de piatră pe fațadele laterale.

Catedrala a fost înzestrată cu 4 clopote, aduse din Ungaria, cel mai mare dintre ele cântărind aproape 2 tone. Pictarea edificiului a fost realizată de profesorii Anastasie Demian și Catul Bogdan, de la Academia de Artă, în perioada 1928-1933.

 

 

A început festivalul ProEtnica - Peste 700 de reprezentanți ai minorităților naționale se reunesc timp de patru zile la Sighișoara

 
Cea de-a XV-a ediție a Festivalului Intercultural ProEtnica a început joi la Sighișoara, manifestare care reunește timp de patru zile peste 700 de participanți ai celor 20 de minorități naționale din România.
Potrivit organizatorilor, ProEtnica oferă reprezentanților minorităților naționale o oportunitate de a împărtăși obiceiurile lor și de a se angaja activ în dialogul intercultural, prin diferite canale și cu mijloace diferite de expresie, cum ar fi: artă tradițională, artă contemporană, cercetare științifică și mese rotunde. Astfel, ProEtnica este un instrument care promovează drepturile de exprimare culturală a minorităților naționale și, în același timp, consolidează dialogul intercultural, contribuind la consolidarea păcii interculturale într-o societate pluralistă și democrată. 
Festivalul a debutat cu deja celebrul "Am zis", iar "Bun venit tuturor!" le-a urat participanților primarul Sighișoarei, Ovidiu Mălăncrăvean, care a subliniat unicitatea cetății medievale Sighișoara, "loc minunat" unde se adună toate minoritățile din România pentru a-și exprima cultura și tradițiile.
"Sunt onorat să particip la cea de-a XV-a ediție a Festivalului Intercultural ProEtnica. Nu cred că se putea desfășura mai bine într-un alt loc decât aici, în Sighișoara, pentru că Sighișoara este un oraș și o zonă interculturală în care trăiesc de sute de ani împreună români, sași, maghiari, romi și alte naționalități, un oraș care are o frumoasă cetate. Acest festival își găsește locul acolo unde i se cuvine, adică în Sighișoara, care de altfel este plină de turiști de la începutul primăverii, lucru care ne bucură", a subliniat, la rândul său, prefectul județului Mureș, Lucian Goga. 
Irina Cajal, subsecretar de stat în Ministerul Culturii, a transmis un mesaj din partea ministrului Lucian Romașcanu, dar și din partea Federației Comunităților Evreiești din România. "Trebuie să menționez că instituția pe care o reprezint a fost întotdeauna alături de organizatorii acestui eveniment, sprijinind atât ideologic, cât și financiar", a arătat Irina Cajal.
Potrivit acesteia, festivalul minorităților naționale a devenit o tradiție valoroasă pentru peisajul popular românesc, cea mai importantă manifestare culturală a tuturor minorităților din țara noastră, sărbătoare a promovării dialogului intercultural, a diversității în cultură. 
Volker Reiter, directorul executiv al festivalului ProEtnica 2017, a mulțumit pentru sprijinul primit din partea autorităților locale, dar și reprezentantului Ministerului Culturii.
"Această sărbătoare este mai mult decât un festival al etniilor, al minorităților naționale, promovează dialogul intercultural și, în consecință, populația majoritară din România face parte integrantă din această manifestare. Dorim să simțiți atmosfera pașnică, armonioasă și constructivă. În același timp, dincolo de ceea ce simte fiecare, mergem la ființa comună, la comunitate. Prin acest festival contribuim în mod nemijlocit la stabilitatea statului român, care protejează minoritățile naționale și încurajează dialogul intercultural", a menționat Volker Reiter. 
 
 

Petre Codre, ucenicul fostului meșter Moș Pupăză, este continuatorul vechilor porți de lemn în Maramureș

 
Ginerele fostului meșter Pătru Godja-Pupăză, cunoscut și sub numele de Moș Pupăză, Petre Codre, în vârstă de 33 de ani, moștenitorul renumitului meșter popular din Maramureș, asigură continuarea tradiției în arta prelucrării manuale a lemnului, iar pe durata evenimentului cultural-muzical "Drumul lung spre Cimitirul Vesel - Satele Unite ale Maramureșului' a fost ghidul tinerilor și adulților care timp de o săptămână au participat la Atelierul Școlii de Vară "Moș Pupăză", încercând să ofere din pasiunea sa celor interesați, majoritatea turiști români.
Continuatorul artei prelucrării deloc ușoare a lemnului, Petre Codrea a mărturisit, pentru AGERPRES, că piesa de rezistență a ocupației sale este poarta din lemn maramureșeană, o falnică construcție dăltuită în lemn cu multă migală, răbdare și talent, care poate dura ani de zile până să ocupe locul așteptat la intrarea într-o gospodărie sau într-un lăcaș de cult transilvan.
Poarta din lemn, destul de des întâlnită în satele maramureșene — crede meșterul din Valea Stejarului — e un loc de trecere spre arhaicul satului care se întrepătrunde cu multe tradiții ce au dăinuit dintr-o generație în alta. Poarta maramureșeană sculptată în lemn, unul dintre simbolurile arhaice a indentității acestor locuri, dăltuită zeci de ani în comuna Valea Stejarului de Pătru Godja-Pupăză, trecut în veșnicie în ianuarie 2015, are viitorul asigurat în fața următoarelor generații prin talentul ginerelui acestuia, Petre Codrea, care a învățat sculptura lemnului și care l-a rândul său pregătește alți ucenici pentru a asigura continuitatea nobilei preocupări care dă viață lemnului, încântă privirea și artă legătura omului cu trecutul. În ciuda acestei simbolice treceri spre neștiut, poarta din lemn făurită de meșterii satelor a suferit schimbări, transformări sau a fost adaptată vremurilor, fapt ce-l îngrijorează. 
"Din păcate, modelul autentic de poartă maramureșeană aproape că nu se mai respectă. Din păcate, nu! Socrul meu (Moș Pupăză) a ținut foarte mult la tradiție, cât a reușit a încercat să impună respectarea tradiției. Când a început el să lucreze și erau mai puțini meșteri, se impunea și cerea celor care lucrau cu el să respecte toate elementele specifice unei porți. Acum, unele porți au tot felul de împistrituri (forme naive populare) pe care și eu ajung să le fac, forme pe care în cazul unei comenzi dacă nu le fac, nu rezist pe piață. Poarta tradițională e poarta cu trei stâlpi sau cinci stâlpi, dar stâlpi lați cu funii, însă fără ca funiile să fie puse pe margine; numai treimea, pomul vieții, șarpele — cam acestea sunt elementele care ar trebui să se regăsească pe o poartă, dar din păcate nu e chiar așa. Formele tradiționale au fost înlocuite de clienții care comandau porțile și au intervenit involuntar, modificând formele prin dublarea unor elemente decorative. Eu nu cred că ar trebui să facem așa, dar nu poți să convingi toți meșterii să respecte formele originale', a spus Petre Codre.
Acesta susține că în momentul când ajunge să execute o poartă din lemn, încearcă să afle doleanțele clienților, dar în același timp încearcă să le explice importanța autenticului.
 
Cititi continuarea articolului pe www.agerpres.ro