Ne gasiti pe Facebook.

Ziua internațională a jazz-ului

 
În fiecare an, la 30 aprilie, peste 190 de țări de pe șapte continente aniversează Ziua internațională a jazzului, cu scopul de a reuni comunități, școli, artiști, istorici, academicieni și pasionați de jazz din toate colțurile lumii, pentru a crea un dialog universal al păcii, al respectului între culturi și al înțelegerii. Ziua este recunoscută în calendarele oficiale ale UNESCO și ale Națiunilor Unite.
În 2017, se celebrează cea de-a șasea aniversare anuală, prin care se recunoaște și se confirmă totodată rolul semnificativ al jazz-ului în diplomația culturală, potrivit site-ului de specialitate jazzyday.com.
Data de 30 aprilie a fost declarată de UNESCO Ziua internațională a jazzului, în noiembrie 2011. Prima ediție a acestei zile a fost marcată de UNESCO și Institutul de Jazz Thelonious Monk, în 2012, prin organizarea a trei concerte, susținute la Paris, la sediul mondial al UNESCO, la ''Congo Square'' din New Orleans și la Sala Adunării Generale a ONU de la New York. La următoarele ediții, în fiecare an, concertul "All-Star Global" a reunit artiști ai jazzului de pe tot mapamondul, promovând astfel dialogul între culturi și diversitatea, libertatea de exprimare și respectul față de drepturile omului.
Capitala Cubei, Havana, este orașul gazdă al evenimentului muzical de jazz, la nivel mondial, în 2017. Concertul "All-Star Global" din acest an va avea loc la "Gran Teatro de la Habana Alicia Alonso", în organizarea ministerului culturii din țara gazdă, Institutului Cubanez de Muzică și Comisiei Naționale Cubaneze pentru UNESCO. Concertul va fi difuzat în direct de UNESCO. 
 

Bistriţa-Năsăud se pregăteşte să intre în Cartea Recordurilor cu dansul şi costumul popular

 
Bistriţa-Năsăud se pregăteşte să intre, pe 14 mai, de Ziua Naţională a Costumului Popular, în Cartea Recordurilor, urmând să stabilească două recorduri mondiale, unul cu cel mai mare număr de persoane îmbrăcate în costum popular şi un altul cu cel mai mare număr de participanţi la dans tradiţional.
Judeţul Bistriţa-Năsăud îşi doreşte să intre, pe 14 mai, în Cartea Recordurilor, cu două evenimente care vor pune bazele a două recorduri mondiale, care nu sunt înregistrate acum.
"Este vorba despre cel mai mare număr de persoane în costume populare şi despre cel mai mare dans tradiţional, cu cel mai mare număr de participanţi, urmând să prindă în Roata de la Runc, joc tradiţional specific comunei Runcu Salvei", a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, meşterul popular Virginia Linul, iniţiatoarea acestui eveniment.
...
 
 

Sa ne cunoastem orasul - Ansamblu monumental Matei Corvin


Ansamblul monumental Matia Corvin, alcătuit din cinci statui reprezentându-i pe regele Matia (ecvestru) și pe cei patru generali ai săi, a fost dezvelită în anul 1902 în Piața Mare a Clujului. Macheta lucrării, operă a artiștilor János Fadrusz și Lajos Pákey, a obținut în anul 1900 marele premiu al Expoziției Universale de la Paris. Monumentul clujean a devenit de-a lungul timpului unul din semnele distinctive ale orașului.

Ideea înălțării la Cluj a unei statui a lui Matia Corvin datează încă din 1882, an în care Consiliul Legislativ Orășenesc Cluj a stabilit executarea unui monument în cinstea marelui fiu al orașului. Macheta lui János Fadrusz a fost aprobată în unanimitate de autoritățile locale în anul 1894. Arhitectul Lajos Pákey a realizat proiectul soclului statuii, reprezentând un bastion al zidului cetății ClujuluiStatuia ecvestră a lui Matia Corvin se remarcă prin poziționarea tuturor celor patru copite ale calului pe sol, ceea ce, conform tradiției, înseamnă că personajul aflat pe cal a murit de moarte naturală, și nu în luptă.

Monumentul a fost finanțat prin subscripții publice. Costurile mari ale realizării monumentului au întârziat inaugurarea, astfel că festivitățile au avut loc abia în 12 octombrie 1902. Statuile din bronz ale lui Matia Corvin și ale celor patru comandanți au fost aduse cu trenul de la Budapesta și transportate pe șinele unei vechi linii de tramvai cu cai până în centrul Clujului, unde au fost amplasate pe soclul din piatră. Pentru a rămâne în memoria Clujului, János Fadrusz a dat chipul său uneia dintre personalitățile din bronz care-l străjuiesc pe regele Matia, anume generalului Ștefan Báthory.

În anul 1919 au existat demersuri pentru înlăturarea sau mutarea monumentului, considerat ca un relict al naționalismului maghiar. Istoricul Nicolae Iorga a găsit soluția salvării monumentului, prin evidențierea originii române a regelui Matia pe o plăcuță trilingvă amplasată pe latura nordică a postamentului.[1] În anul 1940 inscripția respectivă a fost îndepărtată. În anul 1992 primarul Gheorghe Funar a dispus amplasarea citatului din Nicolae Iorga pe soclul statuii, pe latura sudică, la fațadă. Cu ocazia restaurării monumentului în anul 2010 plăcuța cu citatul respectiv a fost mai întâi înlăturată complet, apoi așezată pe postament în data de 23 mai 2011.[2] În contextul unor plângeri penale legate de amplasarea neautorizată a plăcuței, membrii Grupului de Inițiativă Bolyai au lipit în data de 18 iulie 2011 peste plăcuța neautorizată un text care evidențiază colaborarea ungaro-moldoveană pe frontul antiotoman, concretizată în Victoria de la Vaslui din 1475, text îndepărtat la scurt timp, în favoarea plăcuței cu referire la confruntarea ungaro-moldoveană de la Baia, din 1467.[3]

Ansamblul monumental Matia Corvin a fost restaurat între anii 2010-2011, acțiune finanțată de ministerele culturii din România și Ungaria. Conducătorul artistic al restaurării a fost maestrul Tibor Kolozsi.[4]

Dezvelirea monumentului restaurat a avut loc în data de 2 aprilie 2011, în prezența premierului Emil Boc și ministrului culturii Hunor Kelemen.[5] Din partea guvernului ungar au fost prezenți la ceremonie Zsolt Semjén, Miklós Réthelyi și Géza Szőcs. În cadrul ceremoniei au mai luat cuvântul László Tökes și Lajos Kántor, iar un grup de elevi ai Colegiului Bethlen din Aiud a prezentat un program de dansuri din epoca renașterii.[6]

Statuia ecvestră a monumentului este evocată, ca simbol al orașului și al eroismului, în romanul foarte scurt al lui Gib I. MihăescuFemeia de ciocolată, publicat în 1933.

Monumentul este compus dintr-o statuie ecvestră a regelui Matia Corvin, în fața căreia sunt plasate următoarele 4 statui (de la stânga spre dreapta):

Pe soclu s-a aflat inițial inscripția maghiară Mátyás Király (Regele Matia, între 1902-1918), înlocuită apoi cu Matei Corvinul (1918-1940), Mátyás Király (1940-1944), Mathias Rex (după 1944 până în prezent).

 

 

Timișoara, în finala pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului 2020

 
Municipiul Timișoara a fost selectat pentru finala competiției Capitală Europeană a Tineretului 2020, în care va concura cu Amiens (Franța), Klaipeda (Lituania), Chișinău (Republica Moldova) și Villach (Austria).
''Intrarea Timișoarei în finala competiției pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului 2020 reprezintă acum o provocare și mai mare pentru organizațiile de tineret din oraș, dar și pentru tineri, în general. Pentru etapa finală vom propune un program amplu și complex în care elementul central va fi tânărul, program ce va fi conceput alături de ONG-urile de tineret, dar și alături de tineri neafiliați, utilizând diverse mecanisme de consultare'', susține Mihai Adrian Vîlcea, președintele Fundației Județene pentru Tineret Timiș, într-un comunicat remis, vineri, AGERPRES.
Orașele au la dispoziție două luni pentru a pregăti dosarul detaliat de candidatură.
...
Cititi mai multe pe www.agerpres.ro
 

,,Conferinţele Tribuna”


Revista ,,Tribuna”, instituţie de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, organizează în perioada 28 aprilie – 1 mai 2017, în incinta hotelului Seven, de pe strada Gruia, nr. 2, din Cluj-Napoca, o nouă serie a ,,Conferinţelor Tribuna”, manifestare tradiţională a publicaţiei clujene. 
Astfel, în cadrul evenimentului vor avea loc o succesiune de manifestări culturale, precum conferinţe susţinute de către personalităţi ale lumii literare şi editoriale din România, lansări de carte, precum şi recitaluri de poezii.
Deschiderea oficială a ,,Conferinţelor Tribuna” va avea loc vineri, 28 aprilie 2017, începând cu ora 16.00, cu o conferinţă susţinută de către academicianul Alexandru Boboc, având ca subiect principal ,,Metafora şi mitul în geneza formelor culturii”.
Evenimentul va continua sâmbătă, 29 aprilie 2017, de la ora 13.30, cu o a doua conferinţă care îl are în centrul dezbaterii pe ,,Virgil I. Bărbat – gânditor de referinţă”, şi care va fi condusă de către Prof. Univ. Dr. Andrei Marga. Tot în această zi, de la ora 15.30, cei prezenţi vor putea participa şi la o lansare de carte.
Duminică, 30 aprilie 2017, începând cu orele 13.30, criticul de film Ioan Pavel-Azap, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, va conduce discuţiile în cadrul conferinţei ,,Filmul românesc în comunism”, urmând ca de la ora 17.00 să se desfăşoare un recital al poeţilor invitaţi la acest eveniment. 
Evenimentul cultural-literar ,,Conferinţele Tribuna” reprezintă o tradiţie pentru revistă şi este organizat anual, suscitând un real interes în mediul cultural clujean 
Intrarea este liberă!