Slujba Religioasa Ortodoxa din 24 septembrie 2017 cu Preotul Ioan Avram

Slujba Religioasa Ortodoxa din 24 septembrie 2017 cu Preotul Ioan Avram

Sarbatori religioase - 23 septembrie

 
Ortodoxe 
Zămislirea Sf. Proroc Ioan Botezătorul; Sf. Cuv. Xantipa și Polixenia
 
Greco-catolice 
Conceperea Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Padre Pio
 
Romano-catolice 
Ss. Pius din Pietrelcina, pr.; Zaharia și Elisabeta
 
Zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este pomenită în calendarul creștin ortodox în 23 septembrie.
 
Vestea zămislirii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul a fost adusă de către Sfântul Arhanghel Gavriil preotului Zaharia, în timp ce acesta se afla la templu și slujea (Luca 1, 13-15).
 
Văzându-l, Zaharia a fost cuprins de teamă, dar arhanghelul i-a spus că rugăciunea i-a fost ascultată și Elisabeta, femeia sa, îi va naște un fiu pe care îl va numi Ioan. Arhanghelul Gavriil i-a prorocit și că Ioan va fi mare înaintea Domnului, întrecându-i pe toții sfinții cu mărimea darului lui Dumnezeu.
 
Zaharia, pentru că și el, și Elisabeta erau foarte înaintați în vârstă, s-a îndoit de cuvintele Arhanghelului. Atunci, Arhanghelul Gavriil l-a certat pentru necredință, spunându-i că va rămâne mut până la nașterea pruncului (Luca 1, 18-20).
 
Zămislirea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul s-a petrecut cu șase luni înainte de Buna Vestire a Arhanghelului Gavriil către Fecioara Maria. (sursă: vol. "Viețile Sfinților")
 
AGERPRES 
 

Sarbatori religioase - 15 septembrie

 
Sarbatori religioase - 15 septembrie
 
Ortodoxe 
Sf. Ier. Iosif cel Nou de la Partoș, mitropolitul Banatului; Sf. Mare Mc. Nichita; Sf. Ier. Visarion, arhiepiscopul Larisei
 
Greco-catolice 
Sf. m. Nichita Gotul; Sfânta Fecioară Maria Îndurerată
 
Romano-catolice 
Sf. Fecioară Maria Îndurerată
 
Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, mitropolitul Banatului, sărbătorit de Biserica Ortodoxă Română la 15 septembrie, s-a călugărit de tânăr, a parcurs toate treptele slujirii în Biserică, până ce a fost ales mitropolit al Timișoarei păstorind între anii 1650-1653.
 
Din scaunul mitropolitan s-a retras de bună voie la Mănăstirea Partoș unde a mai trăit câțiva ani, după care s-a mutat la veșnicele locașuri. Lespedea care-i acoperea mormântul a fost identificată la începutul secolului trecut ca având următoarea inscripție: "Prea Sfințitul Iosif cel Nou, fost Mitropolit al Timișoarei", potrivit http://mitropolia-banatului.ro.
 
În anul 1929 preotul Bizerea scria că "încă de pe când trăia se bucura de faima unui adevărat sfânt, iar după moarte a lăsat în popor și între călugări amintirea unui Sfânt adevărat".
 
Din anul 1782 s-a păstrat icoana Sfântului Iosif cel Nou, pictată de preotul Ștefan Bogoslovici, la cererea protopopului Jebelului, Ioan Șuboni, care a donat-o mănăstirii spre a fi așezată deasupra mormântului.
 
La 28 februarie 1950, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș și strămutarea moaștelor sale din biserica Mănăstirii Partoș în catedrala mitropolitană din Timișoara. Canonizarea solemnă a avut loc în zilele de 6-7 octombrie 1956, la Timișoara. De atunci și până astăzi moaștele Sfântului Iosif odihnesc în dreapta pronaosului catedralei, în raclă din lemn de palisandru, tisă și lămâi frumos sculptată. (sursa: http://mitropolia-banatului.ro)
 
Foto : imagine de la Biserica Tuturor Națiunilor din Ierusalim, la baza Muntelui Măslinilor, în Grădina Ghetsimani
 
 

Slujba Religioasa Ortodoxa din 17 septembrie 2017 cu Preotul Ioan Avram

Slujba Religioasa Ortodoxa din 17 septembrie 2017 cu Preotul Ioan Avram

 

Înălţarea Sfintei Cruci - Mare sărbătoare în calendarul ortodox, pe 14 septembrie, denumită şi Ziua Crucii. Tradiţii şi obiceiuri

 
Una dintre cele mai vechi şi mai importante sărbători ortodoxe, Înălţarea Sfintei Cruci, cunoscută în popor drept Ziua Crucii, este celebrată în fiecare an pe data de 14 septembrie, informează site-ul crestinortodox.
Pe data de 14 septembrie creştinii ortodocşi celebrează două evenimente importante, ambele legate de lemnul Sfintei Cruci, cea pe care a fost răstignit Isus Hristos: Aflarea Crucii şi înălţarea ei de către episcopul Macarie al Ierusalimului pe data de 14 septembrie 335, precum şi Aducerea Sfintei Cruci de la perşii păgâni, în anul 629, depusă ulterior în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Ca semn de cinstire a celor două evenimente, pe data de 14 septembrie a fiecărui an, în bisericile ortodoxe are loc o ceremonie specială, prin care Sfânta Cruce este scoasă din Altar în mijlocul lăcaşurilor de cult, în timp ce enoriaşii rostesc la fiecare cerere a preotului "Doamne miluieşte". După ce toţi credincioşii s-au închinat, pe rând, şi au sărutat Sfânta Cruce, preotul duce crucea pe iconostas, unde va rămâne până la odovania sărbătorii, ce are loc pe 21 septembrie.
Înălţarea Sfintei Cruci este o sărbătoare importantă, amintind credincioşilor despre patimile Mântuitorului, motiv pentru care în această zi se ţine post, pentru sănătatea familiei şi spor în gospodării.
În zonele viticole, după Ziua Crucii se trece la culesul viilor, pe când în alte părţi se bat nucii ori se adună ramuri de alun, despre care spune că, dacă vor fi culese de Înălţarea Sfintei Cruci, acestea vor dobândi puteri miraculoase.
Tot de Ziua Crucii credincioşii nu au voie să consume usturoi, nuci, prune sau pepeni, adică acele fructe sau legume ale căror miez se aseamănă cu o cruce.
Sursa : www.mediafax.ro